După aproape un deceniu de dezvoltare, noua rachetă rusească Soiuz 5 se pregătește pentru primul ei zbor. Lansarea este programată înainte de sfârșitul anului, de la Cosmodromul Baikonur, în Kazahstan, un moment important pentru Roscosmos, care încearcă să-și recapete relevanța într-o piață dominată tot mai mult de companii occidentale și asiatice, informează Ars Technica.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
La începutul lunii noiembrie, agenția spațială rusă a publicat imagini cu procesarea finală a vehiculului la Centrul Progress din Samara, înainte de transportul spre Baikonur. Racheta a ajuns ulterior, pe 12 noiembrie, la locul de lansare.
Deși este prezentată drept un lansator de nouă generație, Soiuz 5 nu aduce un salt tehnologic major. Proiectul este mai degrabă un răspuns convențional la avansul agresiv al SpaceX și al altor operatori comerciali, precum și o consecință a deteriorării relațiilor politico-militare ale Rusiei cu Occidentul și Ucraina.
Un proiect început acum un deceniu
Conceptul Soiuz 5 a prins formă în urmă cu aproape zece ani, iar proiectarea preliminară s-a încheiat în 2017. Rusia căuta atunci un succesor pentru venerabilul, dar tot mai nesigurul Proton, racheta grea care îi dominase portofoliul de lansări comerciale timp de zeci de ani.
Scopul era dublu. În primul rând, o rachetă capabilă să transporte în jur de 20 de tone pe orbita joasă a Pământului. Apoi, un cost suficient de competitiv pentru piața sateliților geostaționari, unde Falcon 9 a reinventat regulile jocului.
Soiuz 5 este, în esență, o versiune modernizată a vechii rachete Zenit-2, produsă în epoca sovietică la Dnipro, în Ucraina. Tensiunile ruso-ucrainene au făcut însă imposibilă continuarea unui astfel de model, iar Moscova avea nevoie urgentă de un lansator mediu construit 100% pe teritoriul rus.
Astfel a apărut Soiuz 5, cunoscută și sub numele Irtîș. Prima treaptă este echipată cu motorul RD-171MV, un colos care oferă o forță de trei ori mai mare decât un motor Raptor 3 de la SpaceX. Parte a celei mai puternice familii de motoare cu combustibil lichid din lume, RD-171MV este realizat integral din componente rusești.
Planurile Roscosmos prevăd folosirea Soiuz 5 ca o etapă intermediară înainte de finalizarea unei rachete super-grele, numită Ienisei, ce ar urma să susțină un program selenar cu echipaj uman. Totuși, Ienisei rămâne un proiect anunțat pompos, dar aflat perpetuu în ceață, un tipar familiar pentru ambițiile spațiale ale Rusiei din ultimii ani.
Pentru cine va zbura Soyuz 5?
Rusia dispune deja de Soiuz 2, folosită pentru misiuni cu echipaj, transport de marfă și lansări de sateliți mici. În paralel, familia Angara încearcă de peste un deceniu să devină coloana vertebrală a programului spațial rusesc.
Soiuz 5 se poziționează între cele două, cu o capacitate de transport de aproximativ 18 tone. Problema? Piața pentru care fusese proiectată, sateliții geostaționari mari, s-a redus semnificativ în ultimii ani. Proton, pe care îl înlocuiește, își pierduse oricum comenzile tocmai din această cauză.
Iar contextul geopolitic lovește și mai puternic. După invazia Ucrainei, operatorii occidentali au eliminat complet rachetele rusești din opțiunile comerciale. În același timp, China și India își extind agresiv propriile servicii de lansare, și acoperă inclusiv segmentul mediu pe care miza Soiuz 5.
Iar peste toată această competiție planează o realitate economică greu de ignorat. Rusia nu are cum să concureze cu Falcon 9, racheta reutilizabilă care a schimbat definitiv logica costurilor în industrie.
