Jamaicanii nu se distrează în această perioadă la petreceri şi nici nu participă la curse de ski-jet în aşteptarea ploilor. Ei se pregătesc în mare grabă pentru sosirea distrugătorului uragan Melissa din Marea Caraibilor, despre care circulă pe internet o mulţime de informaţii false generate de inteligenţa artificială (AI), informează AFP, potrivit Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În contextul în care autorităţile politice şi serviciile de urgenţă se organizează şi difuzează mesaje adecvate pentru populaţiile expuse în faţa riscurilor, AFP a identificat pe reţelele de socializare zeci de conţinuturi mincinoase, majoritatea purtând semnătura software-ului Sora, un model de generare de videoclipuri creat de compania OpenAI.
Contactaţi de AFP, reprezentanţii companiei OpenAI nu au dat curs invitaţiei de a face declaraţii pe această temă.
Melissa, care ar putea fi cel mai violent uragan ce atinge uscatul în Jamaica şi care a făcut deja mai mulţi morţi, riscă să cauzeze inundaţii şi alunecări de teren catastrofale.
Autorităţile jamaicane încearcă să combată dezinformarea
Luni, ministrul Informaţiilor din Jamaica, Dana Morris Dixon, care este şi senatoare, a declarat că ea şi alţi miniştri jamaicani s-au reunit într-o conferinţă de presă pentru a furniza populaţiei „informaţiile corecte” despre această furtună monstruoasă.
„Sunt înscrisă în multe grupuri de pe WhatsApp şi văd apărând toate aceste videoclipuri. Multe dintre ele sunt false. Vă îndemnăm să ascultaţi canalele oficiale de informare”, a declarat ea.
Videoclipurile criticate prezintă o întreagă gamă de scenarii inventate, care variază de la false buletine de ştiri la imagini cu inundaţii severe, rechini în căutare de pradă şi scene cutremurătoare de suferinţă umană.
Altele par să arate localnici – adeseori cu accente jamaicane pronunţate, aparent menite să întărească stereotipurile – care participă la petreceri, navighează, practică ski-jet sau fac baie bucuroşi în ocean în aşteptarea uraganului.
Aceste conţinuturi false copleşesc alertele importante în materie de siguranţă şi îi determină pe internauţi să subestimeze pericolul.
False, dar convingătoare
„Conţinuturile false subminează munca serioasă a guvernului”, a declarat Amy McGovern, profesoară de meteorologie la Universitatea Oklahoma din Statele Unite, specializată în utilizarea AI în previziunile ce vizează evenimente meteorologice extreme. „Ele vor duce la pierderi de vieţi omeneşti şi materiale”, a adăugat ea.
Videoclipurile identificate de AFP sunt în principal difuzate pe TikTok. Deşi această reţea de socializare ar trebui să impună ca fiecare conţinut generat de AI să poată fi identificat ca atare, doar unele dintre aceste clipuri poartă eticheta obligatorie.
TikTok pare să fi suprimat marţi peste două duzini de astfel de videoclipuri, precum şi mai multe conturi dedicate partajării lor, după o atenţionare transmisă de AFP. Însă alte exemple au putut fi găsite pe Facebook şi Instagram, unde regulamentul se presupune că ar trebui să fie identic.
„Paradoxul erei informaţiei”
Hany Farid, cofondator al companiei de securitate cibernetică GetReal Security şi profesor la Universitatea California din Berkeley, consideră că uraganul Melissa reprezintă o mărturie a faptului că noile modele AI de tip text-video „au accelerat într-adevăr răspândirea conţinuturilor false care sunt convingătoare”.
Noile aplicaţii permit totodată generarea unor avataruri umane extrem de realiste. Şi numeroşi utilizatori par să ignore că imaginile în cauză sunt false, în pofida etichetării lor specifice, au constatat jurnaliştii de la AFP care au lecturat comentariile ce însoţesc astfel de videoclipuri.
Este şi cazul unui bărbat în vârstă care a afirmat că „nu se va deplasa doar din cauza unei mici brize” într-un comentariu la un videoclip AI publicat pe TikTok. „Doamne, te rog, protejează casa bunicului şi arborele de mango”, a scris un comentator sub acel videoclip, în timp ce altul cerea mai multe informaţii despre starea proprietăţii acestuia.
Un aflux de rugăciuni apăreau sub un alt videoclip ce prezenta o femeie care cerea ajutor, cu bebeluşi în braţe, într-o casă rămasă fără acoperiş.
„Paradoxul erei informaţiei este că devenim mai puţin informaţi ca public, în timp ce cantitatea de informaţii creşte”, a subliniat Hany Farid pentru AFP.
