În ciuda avansului științific spectaculos înregistrat de China în ultimii ani, Statele Unite rămân unul dintre cei mai importanți jucători în domeniul cercetării la nivel mondial. SUA dispun de unul dintre cele mai valoroase active științifice din lume, o rețea de 17 laboratoare naționale care se concentrează pe cercetare fundamentală, dezvoltări inginerești și tehnologii energetice de vârf, informează BigThink.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
De la Fermilab și SLAC, unde au loc descoperiri în fizica particulelor, până la Lawrence Livermore, unde s-a atins recent un prag istoric în fuziunea nucleară, toate aceste instituții reprezintă coloana vertebrală a cercetării științifice americane.
La sfârșitul lunii noiembrie 2025, Departamentul Energiei a lansat însă o inițiativă ambițioasă care vizează toate cele 17 laboratoare: Misiunea Genesis. Promisiunea este una spectaculoasă și vizează construirea celui mai complex și mai puternic instrument științific din lume, bazat pe inteligență artificială, care să revoluționeze știința americană. Dar o analiză atentă a proiectului ridică îngrijorări serioase privind însăși viitorul cercetării fundamentale în America.
O viziune ambițioasă pentru viitorul științei
Darío Gil, secretarul adjunct pentru Științe, a prezentat Misiunea Genesis ca răspunsul american la revoluția computațională. Într-o scrisoare adresată tuturor laboratoarelor naționale pe 24 noiembrie 2025, Gil a subliniat că „există o revoluție în computing care va transforma modul în care se practică știința și tehnologia și cum se realizează cercetarea și dezvoltarea”.
Conceptul pare simplu la prima vedere. Este vorba integrarea resurselor computaționale existente ale laboratoarelor, crearea unei infrastructuri comune de date și dezvoltarea unui model de inteligență artificială care să accelereze descoperirile științifice. Dacă proiectul ar fi implementat responsabil, fiecare laborator și-ar păstra resursele existente, în timp ce colaborarea între ele ar genera noi oportunități de cercetare.
Obiectivul declarat constă în dublarea productivității și impactului științei și ingineriei americane în decurs de un deceniu, cu rezultate vizibile în complexul de laboratoare naționale în doar cinci ani.
Cine va controla direcția cercetării științifice americane și în beneficiul cui?
Dar aici apar primele semne de alarmă. Gil recunoaște că supercomputerele de inteligență artificială din sectorul privat au fost construite cu bugete de zeci de miliarde de dolari. Pentru Misiunea Genesis, investițiile agregate în computing și centre de date planificate pentru următorii cinci ani ar trebui să depășească 2 trilioane de dolari doar în Statele Unite.
Pentru perspectivă, bugetul anual al întregului Departament al Energiei pentru anul fiscal 2025 a fost de 51 miliarde de dolari. Chiar dacă întregul buget al departamentului ar fi redirecționat către Misiunea Genesis, acesta ar acoperi doar aproximativ 12% din necesarul de 2 trilioane de dolari pe parcursul a cinci ani.
Soluția propusă? Implicarea masivă a sectorului privat, universităților și instituțiilor de cercetare filantropice. Dar aici rezidă o întrebare fundamentală: cine va controla direcția cercetării științifice americane și în beneficiul cui?
Între progres real și promisiuni exagerate
Inteligența artificială și învățarea automată au avut cu adevărat succese remarcabile în științe. Ca un exemplu, algoritmii de machine learning pot identifica exoplanete în seturile mari de date astronomice, pot recunoaște galaxii și găuri negre, pot îmbunătăți ratele de succes în recunoașterea biometrică și pot detecta date cruciale, care necesită un volum uriaș de muncă, în experimentele de fizică a particulelor.
Problema apare când aceste tehnologii sunt prezentate ca soluții universale. Inteligența artificială generativă poate să „halucineze”, și poate introduce erori inutile în cazurile în care metode tradiționale ar fi oferit rezultate corecte. Fără date de antrenament relevante și suficiente, algoritmii vor oferi răspunsuri care par sigure, dar care pot avea puțină legătură cu realitatea.
Similar, calculul cuantic rămâne fascinant teoretic, dar limitările practice sunt considerabile. Pentru a obține un avantaj real față de computerele clasice, este nevoie de progrese revoluționare în numărul de qubiți supraconductori simultani, în scala de timp a coerenței și în corecția erorilor cuantice.
O metaforă înfiorătoare
Ceea ce îngrijorează mulți cercetători nu este doar ambiția tehnologică a Misiunii Genesis, ci contextul mai larg în care aceasta este lansată. În 2025, cercetarea federală americană a suferit reduceri semnificative. NASA, Fundația Națională pentru Știință și întreg Departamentul Educației s-au confruntat cu tăieri bugetare devastatoare.
Un semn prevestitor a fost dizolvarea HEPAP (High Energy Physics Advisory Panel), comisia consultativă pentru fizica energiilor înalte care ghidase cercetarea la laboratoarele naționale din 1967. Decizia a fost luată cu mai puțin de 24 de ore înainte de blocajul guvernului din octombrie 2025.
Un cercetător, care a dorit să rămână anonim, a comentat situația cu o metaforă înfiorătoare: „Suntem ca Wile E. Coyote, la doi metri de marginea prăpastiei, dar încă alergăm!”
SUA riscă să sacrifice moștenirea științifică a laboratoarelor naționale pe altarul unei curse geopolitice
Dilema pe care o ridică Misiunea Genesis este una de resurse și priorități. Va fi proiectul finanțat suplimentar, și va păstra intactă infrastructura științifică existentă? Sau va deveni o scuză pentru redirecționarea fondurilor de la cercetarea fundamentală către promisiuni tehnologice care ar putea să nu se materializeze niciodată?
Mulți cercetători se tem că Statele Unite riscă să sacrifice moștenirea științifică a laboratoarelor naționale pe altarul unei curse geopolitice. Gil însuși a subliniat urgența competiției cu China, și a comparat situația cu amenințarea existențială care a motivat Proiectul Manhattan: „Știința, ingineria și tehnologia au devenit noua monedă a puterii strategice”.
Istoria arată că progresul științific real vine din investiții susținute în cercetarea fundamentală, din educație de calitate și din infrastructură construită pentru binele comun. Tehnologiile se dezvoltă pe această fundație solidă, nu prin promisiuni grandioase și bugete de trilioane de dolari orientate către industrii private aflate în ascensiune.
Un exemplu de investiție masivă în tehnologii care nu sunt încă pregătite să livreze ceea ce promit
Misiunea Genesis poate fi, într-adevăr, un proiect revoluționar pentru știința secolului XXI. Sau poate deveni un exemplu de investiție masivă în tehnologii care nu sunt încă pregătite să livreze ceea ce promit. Și totul în timp ce cercetarea fundamentală care a făcut America un lider științific global este lăsată în haos.
După cum notează mulți cercetători americani și internaționali, există riscul ca această inițiativă să urmeze modelul deja văzut la NSF, unde „alinierea strategică a resurselor într-un mediu fiscal constrâns” a însemnat de fapt dezmembrarea facilităților științifice de vârf ale țării. Moștenirea științifică a laboratoarelor naționale ar putea fi următoarea victimă a priorităților politice.
Știința, ingineria și tehnologia, noua monedă a puterii strategice
Cuvintele lui Darío Gil vorbesc de la sine: „Lucrul pe care nu îl avem este timpul. Vom acționa cu o urgență care se va simți profund incomodă. Urgența este determinată de ritmul revoluției computaționale și de cel mai formidabil competitor și adversar al nostru, China. Aceasta este o cursă pe care trebuie și o vom câștiga. În Proiectul Manhattan original, amenințarea existențială a războiului a oferit combinația câștigătoare de context și urgență”.
„Progresele științifice și inginerești în tehnologii precum AI, cuantică, fuziune și biotehnologie vor defini viitorul țării noastre și al întregii lumi. Trebuie să ne amintim că știința, ingineria și tehnologia au devenit noua monedă a puterii strategice. Să liniștim tot zgomotul extern și alte distrageri ale atenției și să acționăm ca și cum viețile noastre depind de reușita noastră (pentru că așa este)”, a adăugat acesta.
