China a încărcat peste 100 de rachete balistice intercontinentale în silozuri, potrivit unui raport al Pentagonului

Rachetă balistică
Rachetă balistică, Credit foto: Mark Schiefelbein / AP / Profimedia

China a încărcat peste 100 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) în trei noi câmpuri de silozuri construite în apropierea graniței cu Mongolia, potrivit unui raport preliminar al Pentagonului, citat de Reuters.

Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro

- articolul continuă mai jos -

Anterior, Pentagonul semnalase construirea unor noi silozuri, însă încărcarea acestora cu rachete DF-31 cu combustibil solid reprezintă o evoluție recentă. Documentul sugerează o accelerare a modernizării arsenalului nuclear chinez, într-un moment în care Washingtonul încearcă să convingă marile puteri nucleare să accepte noi limite asupra armelor strategice.

Presiuni pentru un nou acord nuclear

Raportul preliminar apare cu câteva luni înainte de expirarea tratatului New START dintre Statele Unite și Rusia. Acordul, semnat în 2010, limitează cele două țări la 1.550 de focoase nucleare și 700 de sisteme de livrare. Deși tratatul a fost prelungit în 2021 cu cinci ani, prevederile sale nu permit o nouă extindere, ceea ce a determinat administrația americană să caute alternative.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat recent că lucrează la un plan care să includă China într-un acord tripartit de reducere a armelor nucleare. Potrivit raportului Pentagonului, însă, Beijingul nu pare interesat de astfel de inițiative și evită discuțiile ample privind controlul armamentelor.

Absența unui nou cadru de negociere, combinată cu deteriorarea dialogului diplomatic, riscă să amplifice sentimentul de insecuritate între marile puteri nucleare. Situația este complicată și de dezbaterile din SUA privind o eventuală reluare a testelor nucleare, deși direcția concretă a acestei politici rămâne neclară.

Creșterea rapidă a arsenalului chinez

Mai multe rapoarte occidentale susțin că Beijingul își extinde și modernizează forțele nucleare mai rapid decât orice alt stat dotat cu arme nucleare. China respinge aceste acuzații și afirmă că arsenalul său se află la nivelul minim necesar pentru securitatea națională. Ambasada Chinei în SUA a reiterat că politica nucleară a țării este una defensivă.

Potrivit raportului preliminar al Pentagonului, China a amplasat aproximativ 100 de rachete DF-31 în noile silozuri construite de-a lungul graniței cu Mongolia. Deși documentul nu indică explicit țintele acestor rachete, analiștii sugerează că desfășurarea lor este legată de tensiunile din regiunea Asia-Pacific, în special de scenariile privind Taiwanul.

Taiwan, un posibil punct de conflict

China consideră Taiwanul drept parte a propriului teritoriu și a declarat în repetate rânduri că urmărește „reunificarea” cu insula, inclusiv prin forță, dacă va fi necesar. Raportul Pentagonului sugerează că Beijingul anticipează posibilitatea unui conflict și estimează că ar putea câștiga un război pentru Taiwan înainte de sfârșitul anului 2027.

Într-un astfel de scenariu, rachetele balistice intercontinentale instalate în noile silozuri ar putea fi utilizate pentru a descuraja sau a perturba prezența militară a Statelor Unite în regiunea Asia-Pacific.

Obiectivul declarat este depășirea pragului de 1.000 de focoase până în 2030

Conform documentului consultat de Reuters, stocul nuclear al Chinei se situa la peste 600 de focoase în 2024, iar obiectivul declarat este depășirea pragului de 1.000 de focoase până în 2030. Beijingul susține că respectă o politică de „neutilizare în primul rând” a armelor nucleare.

Oficiali ai Pentagonului au precizat că raportul este încă în formă preliminară și ar putea suferi modificări înainte de a fi transmis Congresului SUA.

În paralel, alte evaluări indică faptul că Armata Populară de Eliberare a traversat o perioadă de turbulențe după campania anticorupție lansată de președintele Xi Jinping, care a dus la întârzieri pe termen scurt în contracte și achiziții militare. Pe termen lung, însă, aceste măsuri sunt considerate de analiști drept un factor de consolidare a capacităților militare ale Chinei.

  • George Radu este un autor care abordează subiecte variate din domeniul tehnologiei, apărării și viitorului. Domeniile sale de expertiză includ inteligența artificială etică, interfețele om-mașină (HMI), realitatea augmentată și virtuală aplicată (XR), precum și impactul social și cultural al noilor tehnologii. Nu se teme să pună întrebări dificile și să exploreze implicațiile filozofice ale inovațiilor tehnologice.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește si...