Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că dorește salvarea Șantierului Naval Mangalia prin implicarea acestuia în proiecte de construire a unor nave militare, inclusiv unele finanțate prin mecanismul Security Action for Europe (SAFE). „Șantierul acela poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave”, a precizat ministrul.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Însă surse din industria de apărare cu expertiză navală spun că o eventuală acordare a contractului de construire șantierului din Mangalia, pentru două nave militare puse pe lista SAFE, ar face imposibilă finalizarea acestora până în 2030, care este termenul-limită.
România vrea să achiziționeze, prin mecanismul european, două nave din categoria Offshore Patrol Vessel (OPV), cu un buget estimat la aproximativ 700 de milioane de euro. Acestea vor avea, printre altele, rolul ca, alături de corveta din clasa Hisar cumpărată din Turcia, să protejeze perimetrul gazifer Neptun Deep, care va începe producția în 2027. UE se teme de posibilitatea unor sabotaje care să vizeze proiectul.
La Șantierul Naval Mangalia, acționar majoritar este statul român, care deține 51% din companie. Restul de 49% aparține companiei Damen. Olandezii mai dețin un șantier naval în România, la Galați.
„Pe partea de OPV-uri, niciun șantier din țară nu este capabil să livreze navele până în 2030, în afară de cel de la Galați”, a declarat o sursă, cu expertiză puternică pe segmentul naval, pentru TechRider. „Mangalia nu este un șantier eficient. Cele mai mici, de la Tulcea sau Galați, sunt mult mai eficiente”, a mai aflat publicația noastră.
Situația de la cele două șantiere este diametral opusă. În timp ce la Mangalia oamenii sunt în șomaj tehnic, la Galați se fac angajări masive. Galațiul a produs peste 30 de nave militare pentru 13 țări NATO și UE (Olanda, Belgia, Pakistan, Canada), dar niciuna pentru Armata Română.
Însă Damen s-ar putea să nu câștige contractul cu Damen Shipyards Galați pentru navele de patrulare, pe de o parte din cauza relațiilor tensionate pe care le are cu statul român, dar și pe fondul obiectivului Guvernului de a revitaliza Mangalia.
Șantierul Mangalia, dispută între investitor și statul român
Anularea licitației pentru corvetele multifuncționale a reprezentat un punct de cotitură tensionat în relația dintre grupul olandez Damen și statul român. Ceea ce trebuia să fie un parteneriat strategic pe termen lung s-a transformat într-o serie de dispute juridice și un divorț industrial răsunător.
Controversa a atins apogeul în anul 2023, fiind declanșată de modificări legislative care au anulat controlul operațional al investitorului străin. Deși Damen deținea doar 49% din acțiuni, acordul din 2018 îi conferea dreptul de management în schimbul cedării unui pachet de 2% către stat.
Implementarea noilor norme de guvernanță corporativă a încălcat acest contract, fapt care a determinat Damen să rezilieze parteneriatul și să acționeze România în instanță la Curtea de Arbitraj de la Paris. Conflictul a culminat cu intrarea șantierului în insolvență în 2024, punând în pericol mii de locuri de muncă.
Ce a spus Radu Miruță despre Șantierul Naval Mangalia
Într-o conferință de presă, ministrul Apărării a vorbit despre situația de la Mangalia. „Eu vă spun foarte asumat că, dacă aș avea o putere unică în țara asta, nici n-aș sta pe gânduri despre metode legale prin care să poți să salvezi un șantier strategic”, a afirmat Mirută, potrivit Mediafax.
Ministrul a dezvăluit situația financiară critică a șantierului de la Mangalia: valoare de lichidare de 85 de milioane de euro și datorii de 162 de milioane de euro, care cresc lunar. „Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 când ai datorii de 162. Mi-am dat seama că, doar jucând cu acești doi parametri, șantierul ăla va muri”, a explicat ministrul.
Miruță a identificat o soluție: Armata Română va contribui la salvarea șantierului prin comenzi pe care să le plătească. „Șantierul acela poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave”, a precizat ministrul.
El a subliniat importanța strategică a platformei: „E cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii Europene, este un șantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică”.
Ministrul a criticat modul în care România a ajuns în această situație: „S-a ajuns în situația asta pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, în timp ce aplauda când alții făceau asta”.
Întrebat despre o posibilă colaborare cu Damen, singurul care produce activ nave militare în România, Mirută a răspuns: „Eu nu am preferințe și nu am gust despre coduri fiscale ale diverselor companii. Pe mine mă interesează să producem aceste patru nave în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030”.
