Guvernul Norvegiei se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a permite Fondului Suveran de Investiţii al ţării, în valoare de 1.800 miliarde de dolari, să investească în anumite companii din industria de apărare, în contextul în care partidele de opoziţie descriu interdicţia actuală drept ”ilogică” în peisajul actual de securitate, transmite CNBC, potrivit News.ro.
Fondul Global de Pensii al Guvernului Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, are interdicţie, încă de la începutul anilor 2000, de a investi în companii care produc componente esenţiale pentru arme nucleare. În conformitate cu ghidurile etice ale fondului, sunt de asemenea excluse investiţiile în firme care produc muniţii cu dispersie, mine antipersonal şi produse din tutun, printre altele.
Partidul Conservator (de centru-dreapta) din Norvegia susţine că este momentul ca guvernul să ridice interdicţia privind investiţiile în anumite companii de apărare, invocând invazia Rusiei în Ucraina şi reînarmarea semnificativă a unor state precum China.
”Ne confruntăm cu cea mai gravă criză de securitate de la Al Doilea Război Mondial încoace. Este o nevoie urgentă de investiţii sporite în industria de apărare occidentală pentru a ne proteja securitatea, dar şi pe cea a aliaţilor noştri,” a declarat Tina Bru, vicepreşedinta Partidului Conservator, pentru CNBC.
Ea consideră că premierul norvegian Jonas Gahr Støre ar trebui să modifice cadrul etic al fondului suveran pentru a se asigura că firmele esenţiale pentru securitatea Occidentului nu sunt excluse de la investiţii.
Ministerul norvegian de Finanţe a refuzat să comenteze solicitarea CNBC, menţionând că va răspunde mai întâi unei întrebări similare din partea Parlamentului.
Anterior, fondul a exclus companii precum BAE Systems din Marea Britanie – pentru implicarea în producţia de componente nucleare – şi Lockheed Martin din SUA, din cauza fabricării de muniţii cu dispersie.
”În întreaga lume occidentală, se achiziţionează arme esenţiale de la companii care sunt excluse din portofoliul fondului suveran. Este ilogic ca Fondul de Pensii al Norvegiei să nu poată investi în aceleaşi companii din care statul cumpără echipamente prin bugetul public,” a adăugat Bru.
Partidul Laburist (de centru-stânga) guvernează în prezent singur, după destrămarea coaliţiei la începutul anului, cauzată de dispute interne legate de politicile energetice ale UE. Alegerile parlamentare sunt programate pentru luna septembrie.
Norvegia, membru fondator NATO, nu face parte din Uniunea Europeană, dar colaborează strâns cu aceasta prin Spaţiul Economic European.
Industria de apărare în ascensiune
Dezbaterea privind modificarea politicii de investiţii a fondului vine într-un moment în care cheltuielile pentru apărare sunt în creştere, iar profiturile companiilor din industrie ating noi maxime, pe fondul riscurilor geopolitice ridicate.
Acţiunile din sectorul apărării au fost în mod tradiţional excluse din portofoliile fondurilor ESG (care respectă criterii de mediu, sociale şi de guvernanţă), din cauza implicaţiilor etice. Totuşi, în ultimele luni, managerii acestor fonduri au început să accepte tot mai mult ideea de a deţine acţiuni ale companiilor de apărare.
Un purtător de cuvânt al Norges Bank Investment Management, care administrează fondul, a refuzat să comenteze apelurile privind revizuirea ghidurilor etice.
Fondul suveran al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi surplusul generat de sectorul petrolier şi gazier al ţării. În prezent, are plasamente în peste 8.650 de companii din peste 60 de ţări.
Deputatul Hans Andreas Limi, din Partidul Progresist (dreapta), a introdus recent un proiect de lege pentru a elimina interdicţia privind investiţiile în companii implicate în producţia de arme nucleare, catalogând actualele restricţii drept „ipocrite”, potrivit Financial Times.
Pe de altă parte, Ida Kassa Johannesen, şefa departamentului ESG comercial al Saxo Bank, a avertizat că Ministerul norvegian de Finanţe nu ar trebui să cedeze presiunilor politice pentru a ridica interdicţia.
”În cele din urmă, Ministerul Finanţelor are responsabilitatea fiduciara de a lua decizii în interesul beneficiarilor fondului – adică al Norvegiei şi al generaţiilor viitoare – respectând legile şi reglementările care guvernează mandatul fondului,” a declarat ea pentru CNBC.
