Reuters: Ucraina a rămas fără rachete pentru avioanele F-16 timp de trei săptămâni / Piloții au recurs la tunuri și rachete nefuncționale

Aeronava F-16
Photo by Omar Barrera on Pexels

Avioanele de vânătoare F-16 operate de Ucraina au rămas fără suficiente rachete pentru a intercepta dronele și rachetele lansate de Rusia timp de mai bine de trei săptămâni, exact într-un moment critic al războiului. Informația este relatată de Reuters, care citează trei surse cu acces direct la situație.

Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro

- articolul continuă mai jos -

Potrivit acestora, deficitul a apărut la sfârșitul lunii noiembrie și a durat până la mijlocul lunii decembrie. Livrările de rachete provenite de la partenerii occidentali s-au epuizat chiar când Moscova pregătea o amplă campanie aeriană de iarnă împotriva infrastructurii ucrainene.

Situația, care nu fusese raportată anterior, scoate la lumină o realitate cunoscută, dar rar detaliată public: dependența majoră a apărării aeriene ucrainene de livrările de armament din Occident.

Stocurile de rachete pentru F-16 s-au epuizat rapid

Cele trei surse au declarat că, în momentul în care livrările s-au oprit, Ucraina mai avea doar câteva rachete aer-aer AIM-9 „Sidewinder” fabricate în Statele Unite pentru întreaga flotă de F-16.

În unele momente, situația a devenit extrem de critică. Una dintre surse a spus că, timp de aproape o lună, „Ucraina nu avea practic nimic de montat pe avioane”.

Toate cele trei persoane au cerut să rămână anonime pentru a putea vorbi despre vulnerabilități sensibile de pe câmpul de luptă.

Reuters nu a putut stabili cu exactitate cauza deficitului și nici dacă întârzierile au fost provocate de Statele Unite sau de parteneri europeni. O sursă a explicat că aliații au transmis Kievului că nu mai au stocuri disponibile, fără a preciza despre ce state era vorba.

Piloții au recurs la tunuri și rachete defecte

În lipsa rachetelor, piloții ucraineni au continuat să zboare, dar în condiții mult mai riscante.

Potrivit unei a doua surse, F-16-urile au executat misiuni în timpul zilei și au încercat să doboare dronele folosind tunurile rotative ale avioanelor. Misiunile nocturne au fost însă evitate, deoarece atacurile rusești cu drone au loc în principal noaptea, iar riscul era prea mare.

Piloții au încercat chiar și o soluție improvizată: reutilizarea rachetelor care nu se declanșaseră în misiuni anterioare. După verificări și mentenanță, unele dintre acestea au funcționat.

În mare parte, Ucraina a folosit variante mai vechi ale rachetelor AIM-9, cunoscute sub numele de „Lima” și „Mike”, produse în anii 1970 și 1980. Deși sunt tehnologii vechi de decenii, acestea au reprezentat o metodă relativ ieftină de interceptare a dronelor și rachetelor de croazieră rusești.

Livrările au fost reluate în decembrie

Deficitul a fost rezolvat abia în decembrie, când Ucraina a primit noi rachete AIM-9 de la parteneri occidentali, cu puțin timp înainte de un nou atac major lansat de Rusia.

Sursele nu au dorit să spună ce țări au furnizat rachetele, invocând motive de securitate.

Impactul exact al lipsei temporare de rachete rămâne neclar. Una dintre surse a spus însă că perioada respectivă nu a coincis cu cele mai mari atacuri aeriene rusești din timpul iernii.

O a patra sursă a confirmat pentru Reuters că Germania și Canada au furnizat rachete Sidewinder în ultimele luni și a recunoscut că a existat „o mică scădere” a livrărilor, fără a explica motivul.

Ministerul Apărării din Germania a refuzat să comenteze livrări specifice de arme „din motive de securitate”. Berlinul este unul dintre cei mai mari susținători militari și financiari ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse din 2022.

La rândul său, Ministerul Apărării din Canada a transmis că este în proces de donare a unor rachete AIM-9M-8 din stocurile Forțelor Armate Canadiene. „Această nouă donație va completa livrările anterioare de sute de rachete AIM și componente asociate utilizate de Ucraina pentru apărarea aeriană”, au declarat oficialii canadieni.

Sistemul PURL pentru livrări de arme

Între timp, administrația președintelui american Donald Trump a introdus un nou mecanism pentru furnizarea de armament Ucrainei.

Sistemul, numit PURL (Prioritised Ukraine Requirements List), presupune că Statele Unite vând arme aliaților NATO, care apoi le pot transfera Kievului. Acesta a înlocuit în mare măsură ajutorul militar direct acordat anterior de administrația Joe Biden.

Un oficial NATO a declarat că mecanismul PURL a devenit o sursă esențială de echipamente militare. Potrivit acestuia, aproximativ 75% dintre rachetele pentru sistemele Patriot din Ucraina și 90% din muniția pentru alte sisteme de apărare aeriană au fost furnizate prin acest sistem începând din vară.

Presiune tot mai mare asupra apărării aeriene

Chiar și așa, Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăți în a asigura suficiente interceptoare pentru rețeaua sa complexă de apărare aeriană.

În timpul atacurilor majore, Rusia poate lansa câteva sute de drone și rachete simultan. Ucraina încearcă să le oprească folosind o combinație de metode: foc de armă de pe vehicule, bruiaj electronic, drone interceptoare, dar și rachete aer-aer sau sol-aer.

În ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a lansat un apel urgent privind lipsa muniției, în special pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, care sunt esențiale pentru interceptarea rachetelor balistice rusești Iskander.

Avioanele F-16, livrate Ucrainei de partenerii europeni în 2024, fac parte din componenta aeriană a sistemului de apărare, alături de elicoptere și alte avioane militare.

Potrivit uneia dintre surse, aceste avioane au interceptat deja aproximativ 2.000 de drone și rachete în misiuni de apărare aeriană.

Numărul exact de F-16 aflate în serviciu nu a fost făcut public. O sursă a spus doar că este vorba despre „câteva zeci”.

Rachetele moderne sunt mult mai scumpe

F-16-urile pot transporta rachete AIM-9, dar și rachete mai avansate AIM-120, produse de compania americană Raytheon, parte a grupului RTX.

Problema este costul. Fiecare rachetă AIM-120 costă „cu mult peste un milion de dolari”, potrivit a două dintre surse, motiv pentru care nu sunt utilizate în mod obișnuit împotriva dronelor rusești, care sunt mult mai ieftine.

Aceleași rachete sunt folosite și în sistemele de apărare aeriană NASAMS fabricate în Norvegia. Din acest motiv, în perioada în care stocurile au scăzut, operațiunile acestor sisteme au fost limitate.

Una dintre surse a mai spus că a existat și o lipsă de rachete RIM-7 fabricate în SUA, utilizate de Ucraina în sisteme sovietice de apărare aeriană modernizate după invazia din 2022.

Ministerul Apărării din Norvegia a declarat că guvernul a livrat „un număr substanțial” de interceptoare pentru sistemele NASAMS la începutul iernii, „astfel încât sistemul NASAMS să poată continua să protejeze cetățenii ucraineni de atacurile aeriene mortale”.

În paralel, Kievul avertizează că presiunea asupra sistemelor sale de apărare aeriană rămâne ridicată, pe măsură ce Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii energetice și orașelor ucrainene.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește si...