Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, după ședința CSAT, că s-a completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. El a precizat că este vorba despre o listă care se actualizează în funcție de realități, care poate să cuprindă obiective temporare, de exemplu, atunci când ai președinți de stat sau premieri într-un spațiu public, într-un hotel sau o zonă de conferință. Ministrul a precizat că, în cazul aeronavelor cu pilot, care pot fi militare, și în cazul dronelor, decizia privind doborârea acestora este la comandantul misiunii, în timp ce în cazul aeronavelor civile, decizia este la ministru, transmite News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Am venit astăzi în fața dumneavoastră la aceste declarații după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Am discutat în această ședință două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării Legii 73 din 2025, acea lege privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate din spațiul aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege pe 19 mai. Apoi în iulie, la zece zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile și linia de comandă pentru intervenția împotriva dronelor. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, după ședința CSAT.
Cadrul de intervenție și decizia de doborâre
Ministrul a arătat că la toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare există o listă de obiective care trebuie protejate. El a explicat că este o listă care se actualizează în funcție de realități, care poate să cuprindă obiective temporare, de exemplu, atunci când se întâmplă un eveniment important, unde ai președinți de stat sau premieri într-un spațiu public, într-un hotel, o zonă de conferință sau o sală de conferințe, astfel că poți defini acel obiectiv temporar, pe perioada evenimentului, ca fiind un obiectiv care trebuie protejat, iar SPP-ul în cazul acesta ia toate măsurile pentru a-l proteja.
„Legea face o referire și un cadru general la capabilitățile tehnice pentru a interveni împotriva dronelor, pentru protecția acestor obiective și vorbim de trei pași: unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenție și nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate”, a spus Moșteanu.
Ministrul Apărării a mai declarat că al doilea proiect stabilește linia, cine ce comandă în cazul necesității de a doborî o aeronavă care intră neautorizat în spațiul aerian.
„Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face și cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare, și în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operațiunii. Avem aeronave cu pilot militare și civile. În cazul celor militare, din nou, decizia și toată procedura este coordonată și derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare și am văzut un caz recent chiar în Estonia. Sunt niște pași graduali, iar folosirea armamentului și distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanță, dacă toți ceilalți pași sunt ignorați și aeronava nu se identifică și nu părăsește spațiul aerian al României. Și e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care decizia de doborâre este la ministru, ca și până acum”, a spus ministrul.
Moșteanu a mai arătat că este „o poveste veche de la 11 septembrie, din acel moment în care lumea noastră modernă s-a schimbat, în care s-a întâmplat un lucru la care nu s-ar fi așteptat nimeni, și anume niște aeronave civile au lovit acei zgârie-nori din New York”.
„De atunci a rămas ca decizia, și suntem practic pe cadrul vechi, în care decizia în cazul aeronavei civile cu pilot, care nu se identifică, devin așa-zise renegate în limbaj de specialitate, decizia este la ministru, pentru că este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică, ce poate pierde accidental posibilitățile de a transmite și de a comunica în urma unei defecțiuni, sau vorbim de, Doamne ferește, un al doilea caz 11 septembrie, sper să nu mai vedem așa ceva pe teritoriul niciunei țări”, a mai declarat Moșteanu.
