Oamenii de știință de la UC San Francisco au descoperit mecanismul biologic prin care infecțiile parazitare și bolile digestive determină pierderea apetitului, oferind explicații pentru un fenomen resimțit de milioane de oameni din întreaga lume.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Oricine a avut o boală severă de stomac știe cum, chiar și după ce simptomele acute dispar, apetitul rămâne scăzut și poate dura zile până revine. Același efect este frecvent la persoanele cu infecții parazitare cronice. Până acum, motivul exact pentru care organismul oprește temporar pofta de mâncare rămânea necunoscut.
Pierderea apetitului este controlată de un mecanism de semnalizare între intestine și creier
Studiul, publicat în revista Nature, arată că pierderea apetitului este controlată de un mecanism de semnalizare între intestine și creier. Cercetătorii au descoperit că două tipuri rare de celule din intestin, celulele tuft și celulele enterochromafine (EC), comunică între ele pentru a regla comportamentul alimentar. Celulele tuft detectează prezența paraziților și eliberează acetilcolină, un semnal chimic care stimulează celulele EC să elibereze serotonină, declanșând astfel semnale către creier prin nervul vag.
„Am vrut să înțelegem nu doar cum sistemul imunitar combate paraziții, ci și cum implică sistemul nervos pentru a schimba comportamentul”, a explicat David Julius, PhD, profesor la UCSF și laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2021. „Se pare că există o logică moleculară elegantă în modul în care acest proces se desfășoară”.
„Există o logică moleculară elegantă”
Cercetătorii au descoperit că eliberarea de acetilcolină de către celulele tuft are două faze: un impuls scurt inițial, urmat de o eliberare prelungită, pe măsură ce răspunsul imunitar se intensifică. Aceasta explică de ce pierderea apetitului apare adesea mai târziu, după ce infecția s-a instalat, și nu imediat.
Pentru a confirma descoperirea, echipa a studiat șoareci infectați cu viermi paraziți. Șoarecii cu celule tuft funcționale mâncau mai puțin pe măsură ce infecția progresa, în timp ce cei care nu puteau produce acetilcolină continuau să se hrănească normal. Rezultatul demonstrează că această cale de semnalizare influențează direct apetitul.
Mecanismul identificat ar putea avea aplicații mult mai largi
Cercetătorii spun că descoperirea ar putea ajuta nu doar în tratarea simptomelor cauzate de infecțiile parazitare, ci și în gestionarea unor afecțiuni digestive precum sindromul de colon iritabil, intoleranțe alimentare sau dureri viscerale cronice. Celulele tuft se regăsesc în mai multe organe, inclusiv căile respiratorii și sistemul reproducător, ceea ce sugerează că mecanismul identificat ar putea avea aplicații mult mai largi.
Acest articol face parte din seria editorială MedTech by MedLife, un demers dedicat inovației și tehnologiilor care transformă medicina — de la inteligență artificială și aparatură medicală robotică sau imagistică avansată la cercetare în genomică și digitalizarea serviciilor de sănătate.
MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, investește constant în tehnologii avansate de diagnostic și tratament, integrând în fluxurile de lucru soluții bazate pe AI, chirurgie robotică, analize genetice, automatizare sau drone pentru transportul probelor de laborator. Prin adoptarea rapidă a inovațiilor, MedLife contribuie la dezvoltarea unui ecosistem modern, centrat pe pacient, în care prevenția și precizia sunt susținute de date și tehnologie.
Obiectivul acestui proiect este de a explora modul în care inovația redefinește practica medicală și experiența pacientului, într-o lume în care medicina devine din ce în ce mai personalizată, predictivă și digitală. Mai multe informații despre inițiativele și tehnologiile MedLife sunt disponibile pe site-ul www.medlife.ro.
