O echipă internațională de cercetători condusă de astrofizicianul Alexander Ji, de la Universitatea din Chicago, a identificat ceea ce pare a fi cea mai „pură” stea descoperită vreodată, un astru aproape complet lipsit de elemente grele, provenit dintr-o epocă în care universul era abia la începuturile sale, anunță Phys.org.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Steaua, denumită SDSS J0715-7334, este un gigant roșu situat la marginea Căii Lactee. Analizele spectroscopice arată că are cel mai scăzut conținut de metale (termenul astronomic pentru orice element mai greu decât heliul) observat vreodată. În cifre, nivelul său de „metalitate” este de peste două ori mai mic decât al precedentului record și de zece ori mai redus decât la cea mai săracă în fier stea cunoscută până acum.
„Această stea are o compoziție chimică aproape primordială. Este o fereastră spre primele momente de după Big Bang”, explică Ji.
O moștenire a primelor stele din univers
Astronomii cred că SDSS J0715-7334 s-a născut din resturile unei supernove care au aparținut Populației III, prima generație de stele apărute în univers, formate doar din hidrogen, heliu și urme de litiu. Aceste stele uriașe, lipsite de metale, au trăit puțin și au împrăștiat în spațiu primele elemente grele, din care s-au format ulterior planete și galaxii.
„Această stea este o probă necontaminată, păstrată aproape neatinsă de la începuturile cosmosului”, notează echipa de cercetători, al cărei studiu a fost publicat pe platforma ArXiv. Poziția sa în haloul galactic, departe de discul principal al Căii Lactee, a ferit-o de contactul cu praful interstelar și cu gazele îmbogățite în metale.
O călătoare cosmică
Analizele efectuate cu datele misiunii Gaia arată că SDSS J0715-7334 nu s-a născut în Calea Lactee, ci în Marele Nor al lui Magellan, o mică galaxie-satelit aflată în vecinătatea noastră cosmică. În timp, a fost atrasă gravitațional și a devenit parte din sistemul galactic al Pământului.
Descoperirea are implicații importante pentru înțelegerea formării primelor stele și a apariției elementelor grele în univers. Totodată, studiul aruncă lumină asupra modului în care se răcesc norii de gaz din care se nasc stelele.
O privire spre începuturile cosmosului
SDSS J0715−7334 este doar a doua stea cunoscută care se află sub așa-numitul „prag de răcire prin structură fină”, un nivel critic care descrie eficiența cu care gazele cosmice pierd căldură. Aceasta sugerează că praful cosmic joacă un rol esențial în procesul de formare a stelelor cu conținut redus de metale.
Pentru oamenii de știință, această stea este o adevărată capsulă a timpului cosmic – o relicvă a epocii în care universul începea să lumineze pentru prima oară, iar materia se organiza în primele structuri stelare.
„E ca și cum am privi direct în zorii cosmosului. Această stea ne arată cum arăta universul înainte ca el să devină ceea ce cunoaștem astăzi”, concluzionează Ji.
