Capsula rusească de cercetare biologică Bion-M Nr.2, supranumită „Arca lui Noe” pentru că avea la bord peste 30 de experimente pe organisme vii, a aterizat pe 19 septembrie în stepele regiunii Orenburg, după ce a petrecut 30 de zile pe orbita Pământului, transmite miercuri Space.com.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Acest modul spaţial a fost supranumit „Arca lui Noe” datorită mini-menajeriei de specimene transportate – cobai, musculiţie şi culturi de bacterii. El a fost lansat de pe cosmodromul Baikonur pe 20 august, pe o rachetă Soiuz-2.1b, potrivit Agerpres.
Un zbor pe orbită sub radiații intense
După lansare, capsula a fost plasată pe o orbită polară la o altitudine de aproximativ 370 până la 380 de kilometri, la o înclinaţie de aproximativ 97 de grade. Încărcătura Bion-M nr. 2, conţinând specimene biologice selectate, a fost ulterior expusă unui nivel ridicat de radiaţii cosmice.
Fotografiile făcute cu capsula recuperată sugerează că aterizarea a provocat un mic incendiu de vegetaţie, transmite Space.com. Se pare că acest incendiu a fost stins rapid, permiţând echipelor de recuperare să se apropie de modulul de coborâre.
Recuperarea rapidă a „pasilor” experimentali
Trei elicoptere de căutare au aterizat în apropierea modulului de coborâre pentru a extrage specimenele vii cât mai rapid posibil şi a începe o examinare iniţială. Printre testele efectuate la faţa locului a fost evaluarea activităţii motorii a musculiţelor pentru a detecta orice probleme ale sistemului nervos.
Misiunea Bion-M nr. 2 a fost un efort comun al Roscosmos, Academiei Ruse de Ştiinţe şi Institutului de Probleme Biomedicale al Academiei Ruse de Ştiinţe (IBMP).
Potrivit IBMP din Moscova – principalul organizator al misiunii – primele studii post-zbor au fost efectuate într-un cort medical desfăşurat la locul de aterizare.
Un program științific complex în zece secțiuni
Programul ştiinţific de experimente şi cercetări al Bion-M nr. 2 constă din 10 „secţiuni”. Potrivit IBMP, prima şi a doua secţiune sunt dedicate studiilor experimentale de fiziologie gravitaţională pe animale. Scopul aici este de a ajuta la crearea de noi tehnologii pentru asigurarea susţinerii vieţii umane în timpul zborurilor sub efectele combinate ale imponderabilităţii şi radiaţiilor cosmice.
A treia, a patra şi a cincea secţiune sunt dedicate studiilor influenţei zborurilor spaţiale şi a factorilor spaţiali asupra biologiei plantelor şi microorganismelor, precum şi a comunităţilor acestora.
A şasea, a opta şi a noua secţiuni includ experimente biotehnologice, tehnologice, fizice şi tehnice, în timp ce a şaptea secţiune este un complex de experimente radiobiologice şi dozimetrice necesare pentru a evalua măsurile de protecţie împotriva radiaţiilor cosmice pentru misiunile cu echipaj uman.
A zecea secţiune implică experimente pregătite de studenţi din diverse şcoli din Federaţia Rusă şi Republica Belarus.
Experimentul „Meteorit” și ipoteza panspermiei
De asemenea, un experiment numit „Meteorit” a fost efectuat în timpul reintrării în atmosferă a modulului de aterizare. Această investigaţie s-a concentrat pe ipoteza că viaţa pe Pământ ar proveni din spaţiul cosmic – o teorie numită panspermie.
În interiorul corpului capsulei Bion s-au aflat roci bazaltice colonizate cu tulpini microbiene pentru a evalua dacă bacteriile ar putea supravieţui stresului termic enorm al reintrării prin atmosfera Pământului şi a verifica astfel premisele teoriei panspermiei.
