Roverul Perseverance al NASA continuă să rescrie istoria planetei Marte. De această dată, cercetătorii au identificat, sub suprafața solului, urmele unei delte străvechi — una dintre cele mai vechi dovezi de până acum că apa curgea cândva pe planeta roșie.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Descoperirea din adâncurile craterului Jezero
Descoperirea nu vine de la suprafață, ci din adâncime. Folosind radarul de penetrare a solului, roverul a „scanat” până la 35 de metri sub teren, în timp ce a parcurs aproximativ 6,1 kilometri în interiorul craterului Jezero. Acest crater, situat în emisfera nordică, este considerat de mult timp un fost lac.
Datele sunt convingătoare. Perseverance a detectat straturi de sedimente și suprafețe erodate — semnături geologice tipice unui mediu deltaic. Cu alte cuvinte, vorbim despre un loc unde un râu se vărsa într-un lac, depunând sedimente într-o formă de evantai, exact ca pe Pământ.
O deltă mai veche decât formațiunile de la suprafață
Mai mult decât atât, această deltă este extrem de veche. Cercetătorii estimează că s-a format acum aproximativ 3,7 până la 4,2 miliarde de ani, adică relativ devreme după formarea planetei Marte, care datează de circa 4,5 miliarde de ani. Prin comparație, Delta de Vest — o formațiune similară aflată la suprafață în apropiere — este mai „tânără”, având între 3,5 și 3,7 miliarde de ani, , potrivit Reuters.
Cum funcționează radarul RIMFAX
În centrul acestor descoperiri se află instrumentul RIMFAX, radarul montat pe rover. Acesta trimite impulsuri în subsol și analizează reflexiile pentru a construi o imagine tridimensională a structurilor ascunse.
Datele recente, colectate între septembrie 2023 și februarie 2024, pe parcursul a 250 de zile marțiene, reprezintă cele mai profunde măsurători realizate până acum de acest instrument.
„Pe baza caracteristicilor cartografiate de RIMFAX, considerăm că acest crater Jezero a găzduit un mediu antic bogat în apă – capabil de conservarea bio-semnăturilor -, care a existat înainte de formarea Deltei de Vest din Jezero”, a explicat Emily Cardarelli, specialistă în științe planetare la UCLA și autoarea principală a studiului publicat în revista Science Advances.
Bio-semnături și posibile urme de viață
Conceptul de bio-semnătură este esențial în această ecuație. Practic, se referă la dovezi chimice sau fizice care ar putea indica existența vieții, fie ea trecută sau prezentă. Iar deltele — inclusiv cele de pe Pământ — sunt cunoscute ca medii ideale pentru conservarea unor astfel de urme, datorită acumulării de sedimente și condițiilor favorabile dezvoltării microorganismelor.
De altfel, nu este prima dată când Perseverance ridică astfel de semne de întrebare. Anul trecut, oamenii de știință au anunțat că un eșantion de rocă din craterul Jezero conținea o posibilă bio-semnătură. Roca respectivă, veche de aproximativ 3,2 până la 3,8 miliarde de ani, ar putea indica prezența vieții microbiene — deși aceleași minerale se pot forma și prin procese non-biologice.
Declarațiile cercetătorilor
„În timp, am observat din ce în ce mai multe dovezi ale prezenţei apei în stare lichidă pe suprafaţa marţiană, în diverse locuri de aterizare ale roverului, în zonele pe care le-am traversat, dar şi în imaginile orbitale. Am văzut canale prin care ar fi putut curge apa, lacuri din cratere unde s-a acumulat odată apă şi sedimente deltaice depuse sub formă de aflorimente, iar acum, cu acest studiu, sub formă de rămăşiţe îngropate”, a adăugat Emily Cardarelli.
În același registru, David Paige, planetolog la UCLA și coautor al studiului, subliniază importanța tehnologiei utilizate: „Faptul că RIMFAX a reuşit să ofere o imagine atât de detaliată a acestor depozite şi, prin urmare, să contribuie la dezlegarea enigmei originii lor este foarte emoţionant. Acest lucru cimentează şi mai mult ideea că radarul de penetrare a solului este, fără îndoială, un instrument nou şi extrem de valoros pentru studiul geologiei planetare”.
Alte descoperiri similare pe Marte
Interesant este că și alte misiuni ajung la concluzii similare. Cercetătorii chinezi au anunțat recent că roverul Zhurong a identificat, tot cu ajutorul radarului, structuri subterane ce par a fi plaje nisipoase — posibile urme ale unui ocean antic în câmpiile nordice ale planetei.
Cum arăta Marte în trecut
Imaginea de ansamblu începe, așadar, să se contureze. Marte, astăzi rece și arid, ar fi avut în trecut o atmosferă mai densă și un climat mai cald — suficient pentru a susține apă lichidă la suprafață.
„Marte este o planetă diversă, iar fiecare misiune a roverelor dezvăluie încă o piesă din trecutul său enigmatic şi din evoluţia iniţială a vecinei noastre stâncoase”, a concluzionat Cardarelli.
