Telescopul Spațial James Webb (JWST) a surprins imagini uimitoare ale nebuloasei planetare PMR 1, o rămășiță stelară aflată la aproximativ 5.000 de ani-lumină în constelația Velelor.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Datorită formei sale neobișnuite, care seamănă cu un creier în interiorul unui craniu transparent, nebuloasa a primit porecla neoficială de „Nebuloasa Craniului Expus”, scrie Space.com.
Nebuloasa PMR 1 a fost descoperită la sfârșitul anilor 1990 de astronomii Parker, Morgan și Russell în cadrul unui studiu realizat cu Telescopul Schmidt de 1,2 metri de la Observatorul Astronomic Australian. În 2013, Telescopul Spațial Spitzer a fotografiat nebuloasa în infraroșu, evidențiindu-i aspectul distinctiv care a inspirat porecla.
Acum, JWST a oferit o privire mult mai detaliată asupra nebuloasei, folosind atât camera în infraroșu apropiat (NIRCam), cât și instrumentul în infraroșu mediu (MIRI). Imaginile au dezvăluit structura internă complexă: un „creier” format din gaze ionizate și înconjurat de un strat subțire de hidrogen gazos care formează „craniul”. Se crede că stratul exterior a fost expulzat inițial de steaua centrală și s-a răcit, în timp ce gazele interne, mai complexe, au fost emise ulterior.
O linie de despărțire vizibilă în centrul nebuloasei pare să împartă „creierul” în doi lobi. Această structură ar putea fi rezultatul jeturilor polare emise de steaua pe moarte, o ipoteză susținută de imaginile MIRI, care arată gazul ionizat ieșind prin stratul de hidrogen. Observarea acestui fenomen oferă indicii despre orientarea stelei față de nebuloasă.
Întrebarea cheie rămâne însă natura stelei centrale. Când a fost descoperită, nebuloasa părea să conțină o stea de tip Wolf-Rayet, un tip de stea masivă și extrem de instabilă, care pierde masă rapid prin vânturi stelare puternice înainte de a exploda ca supernovă. Totuși, prezența unei stele Wolf-Rayet în PMR 1 sau în vecina sa PMR 2 nu a fost confirmată până acum.
Această incertitudine lasă posibilitatea ca PMR 1 să fie, de fapt, o nebuloasă planetară „clasică”, rezultată dintr-o stea asemănătoare Soarelui. În acest scenariu, steaua ar fi ajuns în faza de gigantă roșie și și-ar fi expulzat învelisul exterior, lăsând în urmă nucleul inactiv sub forma unei pitice albe.
Imaginile JWST oferă astfel o perspectivă fără precedent asupra proceselor care guvernează moartea stelelor și formarea nebuloaselor planetare, contribuind la înțelegerea evoluției stelare în univers.
