Un mineral rar și surprinzător a fost identificat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Hiroshima în una dintre mostrele recoltate de pe asteroidul Ryugu, adusă pe Terra în decembrie 2020 de sonda japoneză Hayabusa2. Este vorba despre djerfisherit, un compus de fier și nichel care conține potasiu, mineral care, până acum, nu a mai fost detectat nici în meteoriții CI (condrite carbonacee), nici în mostrele anterioare din Ryugu, anunță Phys.org.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Descoperirea, publicată în revista Meteoritics & Planetary Science, ridică semne de întrebare serioase privind presupusa uniformitate chimică a asteroizilor de tip Ryugu și sugerează un scenariu mult mai complex de formare a corpurilor cerești în tinerețea sistemului solar.
„Prezența acestui mineral este ca și cum ai găsi o sămânță tropicală în gheața Arcticii. Sugerează fie existența unui mediu local cu totul neașteptat, fie un transport pe distanțe uriașe în perioada timpurie a sistemului solar”, spune profesorul asociat Masaaki Miyahara, autorul principal al studiului.
O enigmă geologică în laborator
Cercetarea a început ca un simplu studiu asupra modului în care grăunții aduși de pe Ryugu pot fi afectați de condițiile de pe Pământ. Dar, analizând la microscopul electronic un grăunte numerotat 15, echipa a identificat djerfisherit, o surpriză completă, având în vedere condițiile relativ reci și bogate în apă în care se presupune că s-a format asteroidul Ryugu.
În mod obișnuit, acest mineral apare în condrite enstatitice, roci formate în zone foarte reduse chimic, la temperaturi ridicate, în partea interioară a sistemului solar. Mai mult, experimentele de laborator au arătat că djerfisheritul se poate forma și prin reacții hidrotermale la temperaturi de peste 350°C, valori imposibil de atins, potrivit modelelor actuale, în interiorul corpului părinte al lui Ryugu.
Ipoteze care rescriu povestea lui Ryugu
Dilema geologică a dus la formularea a două ipoteze: fie djerfisheritul a fost adus din altă parte, în timpul formării corpului părinte din care provine Ryugu, fie s-a format local, ceea ce ar însemna că asteroidul a trecut prin episoade de încălzire intensă, mult peste temperaturile estimate anterior (sub 50°C).
Deocamdată, cercetătorii înclină spre a doua variantă. Urmează teste izotopice detaliate care ar putea confirma dacă acest mineral este cu adevărat „nativ” Ryugu sau o relicvă a unui eveniment de amestec planetar neașteptat.
„Această descoperire schimbă complet perspectiva asupra modului în care corpurile mici din sistemul solar au luat naștere și asupra traseelor pe care materia primordială le-ar fi putut parcurge. Înțelegând cum s-a format și modificat Ryugu, putem reconstitui o parte din istoria timpurie a întregului sistem solar”, afirmă Miyahara.
Un asteroid cu secrete ascunse
Ryugu este un asteroid bogat în carbon, clasificat ca fiind de tip C, și se consideră că s-a format în urmă cu 1,8–2,9 milioane de ani după nașterea sistemului solar, în regiunea sa exterioară, acolo unde apa și dioxidul de carbon erau prezente sub formă de gheață. Căldura generată de elementele radioactive ar fi dus la topirea gheții din interiorul corpului părinte, dar fără a depăși 50°C, mult sub pragul de formare a djerfisheritului.
Descoperirea acestui mineral provoacă, așadar, ideea că Ryugu ar fi o fosilă congelată cu o compoziție uniformă. În schimb, începe să se contureze ipoteza unui corp celest cu o istorie termică mai complexă, care ar putea fi cheia înțelegerii proceselor de amestecare a materialelor în sistemul solar timpuriu, inclusiv acele procese care au contribuit, poate, la apariția vieții.
Următorul pas? Teste suplimentare pe mostre din Ryugu și din alți asteroizi, care să ofere o imagine mai clară a misterelor ascunse în praful stelar vechi de miliarde de ani.
