Un misterios picior fosilizat descoperit în Etiopia îl aduce sub luminile proiectoarelor pe un strămoş puţin cunoscut al omului modern, contemporan cu specia celebrei Lucy, potrivit unui studiu ştiinţific publicat miercuri, informează AFP, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Descoperirea, cea mai recentă întorsătură de situaţie din istoria evoluţiei umane, ar putea avea chiar potenţialul de a pune la îndoială statutul speciei lui Lucy, Australopithecus afarensis, ca strămoş direct al omului modern (Homo sapiens). Până la descoperirea acelui picior fosilizat în Burtele, în nord-estul Etiopiei, în 2009, specia lui Lucy era considerată ca fiind singurul strămoş cunoscut al omului care a trăit în acea regiune în urmă cu peste 3 milioane de ani.
Însă piciorul, în mod evident, nu îi aparţine unui exemplar din specia lui Lucy, deoarece deţine un deget la picior opozabil, similar unui deget mare, care îi permitea proprietarului său să se agaţe de crengile copacilor, precum maimuţele. Cercetătorii care au descoperit acel picior au dedus în 2015 existenţa unei specii până atunci necunoscute de hominid, Australopithecus deyiremeda, pe baza unor maxilare vechi de aproximativ 3,4 milioane de ani, găsite şi ele tot în Burtele.
Acest anunţ a fost întâmpinat cu un anumit scepticism în mediile ştiinţifice, disponibile imediat să dezbată tentativele ce vizează adăugarea unei noi ramuri în arborele genealogic al omului. Cercetătorii nu putut până acum să afirme într-o manieră sigură că oasele acelui „picior din Burtele” i-ar aparţine acestei noi specii de Australopithecus deyiremeda.
Însă în noul studiu publicat în revista Nature miercuri, oamenii de ştiinţă au anunţat că noile fosile, inclusiv un maxilar cu 12 dinţi găsit în acel sit, arată că piciorul în cauză îi aparţine într-adevăr unui exemplar de Australopithecus deyiremeda.
„Nu avem niciun dubiu despre faptul că piciorul din Burtele face parte din aceeaşi specie cu acei dinţi şi cu acel maxilar”, a declarat autorul principal al studiului, Yohannes Haile-Selassie, de la Universitatea din Arizona.
Strămoş al lui Homo sapiens?
Cercetătorii au descoperit noi indicii ale unei legături între acea specie şi Homo sapiens. O scanare a dinţilor descoperiţi sugerează astfel că Australopithecus deyiremeda era mai primitiv decât „verişoara” sa Lucy, potrivit noului studiu. Regimul său alimentar era compus în principal din frunze, fructe şi nuci culese din arbori.
Degetul său mare şi prehensibil de la picior sugerează, de asemenea, că acest strămoş al lui Homo Sapiens petrecea mai mult timp în copaci. Or, degetele mari de la picioare au jucat un rol important în evoluţia umană, determinându-l pe om să părăsească arborii şi să meargă pe două picioare.
Chestiunea coabitării între Australopithecus deyiremeda şi specia lui Lucy continuă să îi frământe pe cercetători. Noile studii sugerează că specia Australopithecus deyiremeda îşi petrecea timpul în pădure, adeseori în copaci, în timp ce exemplarele de Australopithecus afarensis, precum Lucy, îşi petreceau timpul pe sol, o diferenţă care le-a permis să coabiteze, potrivit oamenilor de ştiinţă.
Acest fapt demonstrează că „coexistenţa este profund ancorată în linia noastră de ascendenţă”, a subliniat cercetătorul Yohannes Haile-Selassie.
În căutarea originilor noastre
John McNabb, arheolog specializat în Paleolitic la Universitatea Southampton din Regatul Unit, care nu a participat la studiu, a salutat noile cercetări.
„Vor exista întotdeauna nişte sceptici, dar eu cred că aceste noi descoperiri, precum şi validarea celor precedente, îi vor ajuta pe mulţi cercetători să accepte mai bine existenţa speciei Australopithecus deyiremeda”, a declarat el.
Acest lucru „adăugă un nou element în ecuaţie” în căutarea identităţii adevăraţilor strămoşi ai noştri, a adăugat John McNabb. Specia lui Lucy rămâne strămoşul privilegiat din cauza structurii piciorului său, care este mai apropiată de cea a omului modern, în raport cu Australopithecus deyiremeda, care era mai primitiv, au precizat ambii cercetători.
Însă descoperirea „deschide posibilitatea de a găsi şi alte specii datând din acea perioadă, pentru că am impresia că australopitecii experimentau pe atunci faptul de a fi bipezi”, a subliniat Yohannes Haile-Selassie.
