Este oficial, Germania votează împotriva controversatului Regulament privind abuzul sexual asupra copiilor (CSAR). Chat Control urmărește să introducă obligația pentru toate aplicațiile de mesagerie care operează în Europa de a scana toate adresele URL, imaginile și videoclipurile partajate de utilizatorii lor în căutarea de materiale care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor (CSAM).
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cu toate acestea, propunerea a atras critici puternice pentru implicațiile sale asupra vieții private și securității. Miercuri, 7 octombrie 2025, ministrul federal german al justiției, Stefanie Hubig, a declarat că monitorizarea aleatorie a chat-urilor trebuie să rămână un tabu într-un stat constituțional. Din acest motiv, „Germania nu va fi de acord cu astfel de propuneri la nivelul UE”, a spus Hubig, potrivit Politico.
Criptarea este tehnologia pe care o folosesc aplicații precum Signal, WhatsApp, Proton Mail și chiar cele mai bune VPN-uri pentru a codifica conținutul mesajelor într-o formă ilizibilă, pentru a preveni accesul neautorizat și a păstra confidențialitatea și securitatea comunicațiilor.
Votul planificat al miniștrilor referitor la Chat Control a fost anulat
Votul planificat al miniștrilor de interne cu privire la controversata lege a UE privind controlul chat-urilor a fost anulat.
Odată cu anularea votului programat pentru 14 octombrie, președinția daneză a Consiliului UE își pune acum speranțele într-un efort final în cadrul unei reuniuni ministeriale din decembrie.
Propunerea UE, dezbătută îndelung, de a impune scanarea comunicațiilor private online, cunoscută sub numele (CSAR) sau „Controlul chat-urilor”-Chat Control, a fost supusă unor atacuri neîncetate din partea societății civile și a unei serii de activiști, care au avertizat că aceasta ar introduce supravegherea în masă a cetățenilor europeni.
Amânarea se datorează lipsei de consens între cele 27 de state membre.
Diplomații nu au reușit să obțină majoritatea calificată necesară pentru aprobare în cadrul discuțiilor pregătitoare, după ce Germania s-a opus legislației, lăsând măsura controversată în suspans.
Germania, tradițional preocupată de confidențialitate, din cauza suspiciunii postbelice față de supraveghere, reprezintă un vot decisiv cu cei 83 de milioane de cetățeni ai săi. Germania a invocat preocupări constituționale cu privire la încălcări disproporționate ale vieții private, bazându-se pe hotărâri judecătorești anterioare împotriva păstrării datelor. Luxemburgul și Estonia s-au alăturat opozanților, printre care Polonia, Austria, Țările de Jos și alții, trecând de la o poziție indecisă la o opoziție fermă.
În prezent, bilanțul este de 12 state în favoare, opt împotrivă și șapte indecise – mult sub cele 15 necesare pentru o majoritate calificată.
Danemarca, care a preluat președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie 2025, a făcut din CSAR o prioritate principală încă din prima zi.
Ministrul danez al justiției, Peter Hummelgaard, a prezentat un text de compromis pe 11 iulie, care, potrivit unor surse, a obținut sprijinul inițial al 19 state membre până la sfârșitul lunii august.
Proiectul scutea conturile oficiale ale reprezentaților statului de scanare, dar menținea măsurile obligatorii pentru utilizatorii privați, considerându-le o „ultimă soluție” pentru a echilibra siguranța copiilor cu drepturile acestora.
România deși are câțiva reprezentați care sunt împotriva Chat Control a susținut proiectul, dar ar prefera să limiteze clasificarea riscurilor la 2 în loc de 3 categorii.
Vorbind în contextul eforturilor de combatere a crimei organizate, Hummelgaard a pledat pentru contestarea a ceea ce el a descris ca fiind în opinia ei „percepția complet eronată” că toată lumea are dreptul inerent de a comunica în siguranță prin servicii criptate.
Acest lucru a provocat o furtună și a aprins o nouă rezistență împotriva eforturilor daneze. Dezbaterile care au urmat în Europa au dus la o minoritate de blocare reprezentând peste 35% din populația UE.
Odată cu retragerea votului din octombrie de pe ordinea de zi, președinția daneză s-a angajat să-și rafineze compromisul înaintea conclavului ministerial din decembrie, ultima sa oportunitate înainte de a preda ștafeta Poloniei la 1 ianuarie 2026.
Aceasta este a treia întârziere majoră a regulamentului de la introducerea sa în 2022, evidențiind tensiunile persistente între imperativele protecției copiilor și drepturile fundamentale la confidențialitate și securitatea datelor.
CSAR, denumit oficial Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a fost propus pentru prima dată de către Ylva Johansson, vicepreședinta Comisiei Europene pentru democrație și demografie la acea vreme, la 11 mai 2022.
Obiectivul său principal este de a obliga furnizorii de servicii digitale, inclusiv aplicațiile populare de mesagerie precum WhatsApp, Telegram și Signal, să detecteze, să raporteze și să elimine materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor (CSAM) de pe platformele lor.
Pentru a atinge acest obiectiv, propunerea introduce „ordine de detectare”, care impun furnizorilor să scaneze conținutul utilizatorilor, chiar și în comunicațiile criptate de la un capăt la altul, folosind tehnologii precum scanarea pe dispozitivul clientului.
Susținătorii propunerii susțin că eforturile voluntare ale firmelor de tehnologie sunt insuficiente pentru a combate valul crescând de exploatare a copiilor online.
CE a subliniat necesitatea unui centru centralizat al UE pentru abuzul sexual asupra copiilor, care să coordoneze rapoartele, să mențină baze de date cu indicatori CSAM și să sprijine aplicarea legii.
Fără măsuri obligatorii, avertizează aceasta, anchetele se bazează adesea pe actori din afara UE, cum ar fi autoritățile americane, ceea ce duce la ineficiență și întârzieri.
Cu toate acestea, propunerea a stârnit o opoziție vehementă din partea apărătorilor vieții private, a experților în tehnologie și a mai multor state membre.
Criticii, printre care se numără Electronic Frontier Foundation (EFF), susțin că scanarea pe partea clientului ar pune efectiv capăt comunicațiilor digitale private pentru miliarde de oameni, creând „uși ascunse”-backdoor-uri care subminează criptarea și expun utilizatorii la supravegherea în masă și, nu în ultimul rând deschide o ușă fascismului să se strecoare și să înceapă procesul de subminare a democrației.
Atacul Salt Typhoon este un exemplu recent al pericolului pe care aceste backdoor-uri (uși din spate) îl reprezintă pentru funcționarea normală a unui stat. Aceste backdoor-uri introduse prin lege în SUA în sistemul de telecomunicații și care permite organelor legale sa intercepteze comunicații fixe și mobile sunt în prezent exploatate de spioni cibernetici chinezi. Administrația actuală de la Washington folosește în prezent aplicația privată Signal pentru comunicații sensibile.
Aplicația de chat criptată Signal a declarat weekendul trecut că se va retrage din Europa dacă proiectul de lege va fi adoptat. WhatsApp, deținută de Meta, s-a pronunțat și ea împotriva propunerii Danemarcei, susținând grupurile europene pentru protecția vieții private, care s-au opus proiectului de lege încă de la conceperea acestuia.
Peste 300 de cercetători în domeniul securității au avertizat asupra unui „efect de intimidare” asupra libertății de exprimare și a democrației, în timp ce chiar grupurile de protecție a copiilor, precum Societatea Națională pentru Prevenirea Cruzimii față de Copii (NSPCC), au propus alternative. Acestea includ sprijin sporit pentru victime și pedepse mai severe pentru infractori, fără a se recurge la monitorizarea generală.
Calea către adoptarea regulamentului a fost dificilă. O măsură provizorie, care permite scanarea voluntară în temeiul unei derogări temporare de la Directiva privind confidențialitatea electronică, a fost prelungită până în august 2027 pentru a acoperi perioada de tranziție. Negocierile din cadrul președințiilor anterioare au fost blocate din cauza preocupărilor legate de integritatea criptării.
Parlamentul European, într-o poziție din 2023, a respins categoric scanarea generalizată, pledând pentru ordine specifice limitate la utilizatorii suspectați și excluzând textele criptate.
Campania online a unui singur om distruge proiectul de lege al UE privind „controlul chat-ului”
Un site web creat de un cetățean danez anonim în cursul unui weekend din august provoacă o durere de cap uriașă celor care încearcă să adopte acest proiect de lege european menit să oprească răspândirea online a materialelor cu abuzuri sexuale asupra copiilor.
Site-ul web, numit Fight Chat Control, a fost creat de Joachim, un inginer de software în vârstă de 30 de ani care locuiește în Aalborg, Danemarca. El l-a creat după ce a aflat de noua încercare de aprobare a unei propuneri a Uniunii Europene de combatere a materialelor CSAM, proiect de lege considerat ca fiind o încălcare a criptării și conducând la supravegherea în masă.
Site-ul permite vizitatorilor să compileze un e-mail în masă de avertizare cu privire la proiectul de lege și să îl trimită cu ușurință oficialilor guvernamentali naționali, membrilor Parlamentului European și altor persoane. De la lansare, acesta a blocat căsuțele de e-mail ale deputaților europeni și a provocat agitație în culisele puterii de la Bruxelles.
„Primim sute de e-mailuri pe zi despre acest subiect”, a declarat Evin Incir, europarlamentar suedez din partea Partidului Socialiștilor și Democraților, referindu-se la avalanșa de e-mailuri.
Trei diplomați din cadrul reprezentanțelor permanente naționale au declarat că și ei au primit un număr mare de e-mailuri.
Site-ul web al lui Joachim a aprins o dezbatere deja aprinsă în jurul propunerii CSAM, care ar da poliției puterea de a obliga companii precum WhatsApp și Signal să scaneze serviciile lor în căutarea de conținut ilegal. Criticii se tem că proiectul de lege ar permite supravegherea online de către stat.
Campania de e-mailuri în masă a lui Joachim este neconvențională ca instrument de lobby, diferind de abordarea mai tehnică adoptată de obicei la Bruxelles. Dar impactul site-ului web a fost incontestabil.
Guvernul polonez a răspuns direct la campanie într-o declarație luna trecută, asigurând polonezii că se opune scanării în masă a mesajelor. O petiție daneză, promovată de campania Fight Chat Control, are acum peste 50.000 de semnături, ceea ce înseamnă că poate fi discutată în parlament. În septembrie, parlamentarii irlandezi au pus întrebări în parlament despre „Chat Control”, numele legislației adoptate de criticii săi și utilizat de Joachim.
La începutul lunii octombrie, aproape 2,5 milioane de persoane vizitaseră site-ul său web, a spus Joachim, majoritatea provenind din UE. E-mailurile sunt trimise de la clienții de e-mail ai vizitatorilor, ceea ce înseamnă că Joachim nu știe câte au fost trimise, dar el a estimat că au fost trimise câteva milioane de e-mailuri.
Fluxul de e-mailuri trimise de vizitatorii site-ului său web este „un indiciu destul de clar că oamenii chiar se preocupă de acest lucru… Aș spune că este cât se poate de democratic”, a spus el.
