O echipă de cercetători din China a demonstrat că secvențele de ADN ar putea deveni un suport de stocare mai compact și mai durabil decât orice tehnologie actuală. O bandă de aproximativ un kilometru de ADN poate păstra peste 360.000 de terabiți de informații, iar dacă este conservată la temperaturi scăzute, datele ar putea rămâne intacte chiar și 20.000 de ani, anunță LiveScience.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Noua tehnologie este bazată pe un concept surprinzător… imagini, texte și alte fișiere digitale sunt codificate în fragmente de ADN sintetic, apoi atașate pe o bandă de plastic lungă de 100 de metri. Banda funcționează ca o „casetă” audio, capabilă să păstreze echivalentul a trei miliarde de melodii. Sistemul reprezintă un pas important față de prototipul realizat de Microsoft în 2016, care reușea să stocheze „doar” 200 de megabiți într-o cantitate minusculă de ADN.
ADN-ul, candidat ideal pentru următoarea generație de suporturi de stocare
Inovația vine și cu un dispozitiv dedicat, un cititor asemănător unui casetofon, prevăzut cu o cameră care scanează banda în timp ce aceasta trece printre două role. Fiecare secțiune este marcată cu un cod de bare, astfel că aparatul poate localiza orice fișier, îl poate extrage și îl poate reconstrui prin secvențierea ADN-ului. Datele sunt convertite din șirurile de baze în cod binar, iar fișierul original poate fi apoi reconstituit.
Cercetătorii explică faptul că densitatea ridicată a ADN-ului îl transformă într-un candidat ideal pentru următoarea generație de suporturi de stocare. Mai mult, banda de ADN este protejată de structuri numite metal-organic frameworks (MOF), „cuști” moleculare realizate din ioni de zinc, care asigură stabilitate și protecție pe termen foarte lung. Testele arată că datele ar putea fi păstrate peste trei secole la temperatura camerei și până la 20.000 de ani la zero grade Celsius. Banda poate fi chiar reparată cu o simplă bucată de scotch transparent dacă se rupe, fără a afecta informația stocată.
Tehnologia este încă departe de a deveni utilizabilă pe scară largă
Sistemul funcționează și ca un adevărat „file system”. Poate adăuga noi fișiere, le poate muta în secțiunile corecte sau le poate șterge. Toate aceste operațiuni sunt efectuate robotic, fără intervenții manuale complexe. Față de alte experimente realizate în ultimul deceniu, aceasta este una dintre primele soluții care demonstrează o manipulare flexibilă și eficientă a datelor stocate în ADN.
Totuși, tehnologia este încă departe de a deveni utilizabilă pe scară largă. Sinteza ADN-ului rămâne costisitoare și lentă, echipamentele necesare sunt voluminoase, iar recuperarea unui singur fișier durează aproximativ 25 de minute. În forma actuală, sistemul nu poate concura cu viteza și costurile soluțiilor clasice de arhivare.
Cu toate acestea, echipa de cercetători consideră că această direcție ar putea transforma pe termen lung modul în care sunt stocate datele generate la nivel global, în special într-o epocă dominată de creșterea explozivă a informațiilor digitale și a aplicațiilor de inteligență artificială. Dacă obstacolele tehnologice vor fi depășite, caseta cu ADN ar putea deveni cândva o alternativă compactă și extrem de durabilă la centrele de date uriașe de astăzi.
