Suspendarea de către China a marelui său proiect de accelerator de particule creează o „oportunitate” pentru ca proiectul european concurent să poată avansa, a estimat șefa celui mai mare laborator de fizică din Europa, CERN, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Autoritățile chineze au anunțat acum zece ani că doresc să înceapă construcția celui mai mare accelerator de particule din lume, CEPC, o instalație al cărei obiectiv este de a permite oamenilor de știință să afle mai multe despre funcționarea universului.
Însă recent au decis să înghețe acest proiect, a declarat directoarea generală a CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), italiana Fabiola Gianotti, în cadrul unei recente întâlniri cu un grup restrâns de jurnaliști.
CEPC urma să fie mult mai mare decât principalul accelerator al CERN, îngropat de o parte și de alta a frontierei franco-elvețiene, lângă Geneva: marele accelerator de hadroni (LHC), cel mai mare din lume, care face ca particulele lansate unele împotriva altora într-un inel de 27 km să se ciocnească la viteze fenomenale.
Aceste coliziuni au permis identificarea în 2012 a bosonului Higgs, considerat piatra de temelie a structurii fundamentale a materiei și supranumit „particula lui Dumnezeu”.
CERN își propune să construiască un accelerator mult mai mare, Future Circular Collider (FCC), dotat cu un inel cu circumferința de 90,7 km, la o adâncime medie de 200 m, cu scopul de a explica din ce este compusă 95% din energia și materia din universul observabil sau abundența materiei în raport cu antimateria.
Un proiect gigantic de peste 15 miliarde de euro, care nu a primit încă undă verde din partea țărilor membre ale organizației.
Însă Consiliul CERN, care reunește cele 25 de state membre cu reprezentanți ai țărilor și ai mediilor științifice naționale, „a emis pe 7 noiembrie un aviz foarte pozitiv” cu privire la studiul de fezabilitate care include aspecte geologice, teritoriale, tehnologice, științifice și financiare, a anunțat Gianotti, asigurând că „dacă totul va merge bine, proiectul ar putea fi aprobat în 2028” .
„În competiție directă”
FCC, a cărui punere în funcțiune ar putea avea loc la sfârșitul deceniului 2040, este totuși considerat excesiv de către detractorii săi, cu atât mai mult cu cât China era până de curând la fel de angajată în cursă, dar cu un proiect mai ieftin pentru o lungime similară de aproximativ 100 km.
Calea pare să fie acum liberă pentru CERN.
„Academia Chineză de Științe, care filtrează proiectele, a decis să dea undă verde unui accelerator mai mic, de joasă energie, în locul acceleratorului mai mare, CEPC, care este în concurență directă cu CERN”, a explicat Gianotti.
În China, Wang Yifang, directorul Institutului de Fizică de Înaltă Energie al Academiei Chineze de Științe, a confirmat pentru AFP că CEPC nu a fost inclus în următorul plan cincinal.
„Preconizăm să supunem din nou CEPC spre examinare în 2030, cu excepția cazului în care FCC va fi aprobat oficial înainte de această dată, caz în care vom încerca să ne alăturăm FCC și vom renunța la CEPC”, a spus el.
Pentru șefa CERN, „este o oportunitate: în primul rând pentru că, dacă proiectul chinez ar fi fost aprobat acum, ar fi avut șanse să demareze mult mai devreme decât FCC”.
„Este interesant de știut că, dacă FCC ar fi aprobat, chinezii ar renunța la proiectul lor pentru a veni să lucreze cu noi”, a subliniat italianca, care va fi succedată în ianuarie de fizicianul britanic Mark Thomson.
În regiunea franco-genoveză, colectivul de asociații Co-cernés, care reunește oponenții FCC, a cerut însă CERN să oprească proiectul, argumentând că, dacă un accelerator „ar fi prezentat un real interes științific, China nu ar fi renunțat la el”.
