Pe 3 octombrie 1950, Oficiul de Brevete al Statelor Unite a emis un brevet pentru John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley pentru tranzistor. Cei trei cercetători de la AT&T Bell Laboratories testaseră cu succes primul dintre dispozitivele lor cu doi ani mai devreme. Tranzistorul a declanșat o revoluție în ingineria computerelor, care a dus la dezvoltarea semiconductoarelor, microprocesoarelor și circuitelor integrate comune în computerele moderne, ne amintește ComputerHistory, citat de TomsHardware.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Acum 75 de ani, cei trei oameni de știință de la Bell Labs care au inventat tranzistorul au primit în sfârșit brevetul american. Acest dispozitiv semiconductor cu trei electrozi, aparent nesemnificativ, a declanșat a treia revoluție industrială. Mai mult, a marcat începutul erei siliciului și a software-ului, care domină și astăzi lumea afacerilor și societatea umană.
Primul tranzistor funcțional a fost prezentat în 1947, dar abia pe 3 octombrie 1950, John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley au obținut brevetul. Brevetul a fost emis pentru un „element de circuit cu trei electrozi care utilizează materiale semiconductoare”. Au mai trecut câțiva ani până când s-a realizat impactul semnificativ pe care tranzistoarele îl vor avea asupra afacerilor și societății.
Tranzistoarele au înlocuit valvele voluminoase, fragile și consumatoare de energie, care rămân încă prezente în unele amplificatoare de chitară, sisteme audio de înaltă calitate, echipamente de studio, unde profilul lor sonor „organic” este uneori preferat. De asemenea, vedem încă valve în unele aplicații militare, științifice și cu microunde/RF, unde tranzistoarele ar putea fi sensibile la radiații sau alte interferențe. Există și alte cazuri de utilizare de nișă.
Dincolo de miniaturizare, tranzistoarele au oferit îmbunătățiri spectaculoase în ceea ce privește viteza de calcul, eficiența energetică și fiabilitatea. Mai mult, ele au devenit baza circuitelor integrate și a procesoarelor, unde miliarde de tranzistoare pot funcționa în mod fiabil într-un spațiu mult mai mic decât cel ocupat de o singură valvă. Procesoarele cu un trilion de tranzistoare sunt acum la orizont.
Forma tranzistorului s-a schimbat dramatic de când a fost inventat la Bell Labs în 1947 ca înlocuitor al tubului cu vid. În sensul acelor de ceasornic, în imaginea de sus: tub cu vid din 1941 utilizat pentru comunicații telefonice; tranzistorul cu contact punctual, așa cum a fost prezentat lumii la 30 iunie 1948, la șase luni după inventarea sa; tranzistorul din 1955 care a înlocuit tuburile cu vid în echipamentele de comunicații de rețea; amplificatorul de bandă largă de înaltă frecvență cu bază difuză din 1957; microcipul din 1967, utilizat pentru a produce tonurile într-un telefon cu tonuri, conținea doi tranzistori; și (în centru) un cip procesor de semnal digital Lucent Technologies, care poate conține până la 5 milioane de tranzistori, utilizat în modemuri și comunicații celulare.
Pentru pasionații de PC-uri, probabil cea mai cunoscută informație despre tranzistori provine de la Gordon Moore, cofondatorul Intel. Desigur, vorbim despre Legea lui Moore, care a fost o observație a inginerului american pionier. Cea mai faimoasă predicție a lui Moore a fost că „numărul de tranzistori dintr-un circuit integrat se va dubla la fiecare doi ani, cu o creștere minimă a costurilor”. (Legea a fost revizuită de la un an la doi ani în 1975).
Evident, înainte de 1965, când a fost formulată Legea lui Moore, progresul uimitor al tehnologiei tranzistorilor indica faptul că o astfel de extrapolare ar fi rezonabilă. Chiar și acum, anumite companii de semiconductori, ingineri și comentatori consideră că Legea lui Moore este încă valabilă. Puteți vedea poziția Intel în slide-urile de mai sus.
Oricum ar fi, nu se poate nega faptul că, de la brevetarea tranzistorului, am asistat la o miniaturizare și la progrese incredibile în domeniul calculatoarelor și al software-ului, extinzând posibilitățile minții și ale mașinilor. Universul tehnologic actual este de fapt plin de firme care consideră că pot crea mașini cu minte – inteligență artificială.
