Tot mai mulţi actori europeni din sectorul telecomunicaţiilor privesc cu îngrijorare evoluţia recentă a companiei finlandeze Nokia. Începând cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, la începutul lui 2025, Nokia pare să se orienteze accelerat către Statele Unite, într-un proces descris de unii drept o veritabilă „americanizare”.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Schimbarea este vizibilă mai ales la nivelul conducerii. Din aprilie 2025, Nokia este condusă de Justin Hotard, un manager american provenit de la Intel, care a preluat funcţia de CEO de la finlandezul Pekka Lundmark. Noua strategie a grupului este centrată pe centrele de date şi pe ceea ce Hotard numeşte „superciclul inteligenţei artificiale”, informează Le Monde.
O mutare strategică spre SUA
Mai multe decizii recente întăresc această orientare. În martie 2025, Nokia a achiziţionat compania americană Infinera, specializată în reţele optice, pentru 2,3 miliarde de dolari, mizând pe explozia cloud-ului şi a centrelor de date ale giganţilor americani precum Amazon, Microsoft sau Google. Totodată, Nokia a încheiat un parteneriat strategic cu Nvidia, care a intrat în acţionariatul grupului cu o participaţie de 2,9%, în schimbul a 1 miliard de dolari.
Pentru Nokia, aceste mutări sunt o încercare de a reveni pe creştere, după ce investiţiile în 5G nu au generat rezultatele comerciale aşteptate, iar concurenţa Huawei rămâne extrem de puternică. Fost lider mondial al telefoanelor mobile, Nokia a fost nevoită să se reinventeze după ce a ratat revoluţia smartphone-urilor şi trăieşte de ani buni sub presiunea planurilor de restructurare. Doar în 2023, compania a anunţat până la 14.000 de concedieri la nivel global.
Europa, lăsată în plan secund
În acest nou context, Europa pare să piardă din importanţă. Prezentarea strategiei companiei către investitori, în noiembrie 2025, a avut loc la New York, nu pe Bătrânul Continent. Chiar în aceeaşi zi, Nokia a anunţat un nou val de concedieri în Franţa. Datele financiare confirmă tendinţa. În 2025, vânzările Nokia în America de Nord au depăşit pentru prima dată pe cele din Europa.
Această reorientare economică alimentează însă o teamă mai profundă, aceea că Nokia ar putea ajunge, direct sau indirect, sub influenţa strategică a Statelor Unite. Unii experţi vorbesc despre o posibilă „preluare insidioasă”, prin ancorarea treptată a activităţilor-cheie peste Atlantic, mai uşor de realizat decât o achiziţie directă, care ar provoca opoziţie politică în Europa.
Miza suveranităţii tehnologice
Temerile sunt amplificate de importanţa strategică a sectorului telecom. Statele Unite nu mai au niciun mare producător de echipamente de reţea, în timp ce Europa deţine doi campioni, Nokia şi Ericsson, iar China controlează Huawei şi ZTE. După ce Washingtonul a interzis Huawei pe piaţa 5G din motive de securitate, reţelele americane au devenit dependente de furnizorii europeni.
Pentru SUA, această dependenţă este dificil de acceptat într-un context geopolitic tot mai tensionat. Eforturile de a crea alternative americane, prin implicarea marilor companii de tehnologie, nu au dat rezultate, ceea ce alimentează speculaţiile privind o strategie mai agresivă de recâştigare a controlului asupra infrastructurii critice.
O problemă tot mai acută pentru Bruxelles
Pentru Uniunea Europeană, dosarul Nokia ridică întrebări sensibile legate de suveranitatea tehnologică. Bruxelles-ul tocmai a deschis calea pentru interzicerea Huawei şi ZTE din reţelele europene, invocând riscuri de securitate. Dar, avertizează unii responsabili din industrie, nu este exclus ca, în viitor, temeri similare să apară şi faţă de un actor european ajuns sub influenţă americană.
Oficial, conducerea Nokia susţine că Europa rămâne o prioritate şi că investiţiile din SUA sunt motivate strict economic. Compania evită însă orice comentariu legat de implicaţiile geopolitice ale noii sale strategii.
