Intervalul de vârstă la care copiii utilizează reţelele sociale a scăzut la 5 – 10 ani, iar aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, arată un studiul al organizaţiei Salvaţi Copiii România, transmite Agerpres.
Conform unui studiu al organizaţiei Salvaţi Copiii România (2025), aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată reţelelor sociale, unde simt „presiune, suprastimulare şi, uneori, respingere”.
„Copiii nu sunt pregătiţi emoţional pentru această hiper-stimulare, pentru violenţa din mediul online, pentru vieţile ‘perfecte’ ale altora şi ajung să se simtă inadecvaţi, invizibili sau marginalizaţi”, avertizează experţii organizaţiei Salvaţi Copiii România într-un comunicat emis vineri.
Potrivit organizaţiei Salvaţi Copiii, pot să apară manifestări precum lipsa concentrării, tulburările de somn, izolarea socială, scăderea stimei de sine, care devin, uneori prea târziu, motivele pentru care părinţii apelează la specialişti în sănătatea mintală.
Statisticile Salvaţi Copiii atenţionează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizaţiei, s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid.
„Pe reţelele sociale, copiii pot ajunge în comunităţi toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinţii nu sunt, iar copiii sunt transformaţi în pradă uşoară şi au iluzia apartenenţei la grup. Limbajul digital, străin părinţilor, devine un limbaj al suferinţei copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând şi cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea reţelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condiţiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau reţelele sociale era de 8,2 ani.
Totodată, doi din cinci copii spun că au fost jigniţi sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creştere comparativ cu 2021 şi 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025.
Conform aceleiaşi surse, un procent semnificativ de părinţi (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conţinut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceştia să fie contactaţi online de persoane pe care nu le cunosc în viaţa reală (70%).
În plus, 59% dintre părinţi se tem că copiii lor ar putea fi victime ale infracţiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conştientizare crescută a riscurilor online şi subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecţia copiilor în mediul digital.
32% dintre părinţi afirmă ca fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook şi 17% Snapchat.
„În spatele comportamentelor copiilor şi adolescenţilor, uneori retrase, alteori iritabile, există o realitate greu de înţeles de către părinţi, este o lume digitală care îţi cere să fii prezent, activ, fericit, popular, perfect! Nu ai voie să greşeşti, să te opreşti din postări sau reacţii, pentru că vei fi sancţionat prin excludere sau tăcere. Pe reţelele de socializare, unde tinerii sunt prezenţi mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt constant expuşi unei presiuni tăcute, de a se compara cu ceilalţi sau cu standarde nerealiste de frumuseţe, de a primi validare prin numărul de like-uri, de a-şi ascunde defectele cu ajutorul filtrelor”, arată sursa citată.
Psihologii Salvaţi Copiii recomandă părinţilor: să construiască relaţii de ataşament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit, acceptat, să fie modele de reglare emoţională, pentru că copiii învaţă mai mult din cine suntem decât din ce le spunem, să fie curioşi, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare, să se uite, cu blândeţe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost trataţi şi iubiţi influenţează felul în care îşi tratează şi iubesc propriii copii.
