În contextul unei decizii juridice de referință, CNBC relatează că o Curte federală de apel a stabilit că operele de artă create autonom de inteligența artificială nu pot beneficia de drepturi de autor, deoarece este necesară cel puțin o contribuție umană inițială pentru ca o operă să fie protejată prin copyright.
Decizia de marți confirmă poziția U.S. Copyright Office, care i-a respins informaticianului Stephen Thaler cererea de înregistrare a drepturilor de autor pentru pictura „A Recent Entrance to Paradise”.
Lucrarea a fost creată de platforma de inteligență artificială (IA) a lui Thaler, numită „Creativity Machine”.
„Regula de lungă durată a Copyright Office, care impune existența unui autor uman, nu interzice totuși acordarea drepturilor de autor pentru opere create cu asistență IA,” a precizat un complet de trei judecători al Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia în hotărârea pronunțată în unanimitate.
„Regula cere doar ca autorul acelei opere să fie o ființă umană — persoana care a creat, a operat sau a folosit inteligența artificială — și nu mașina însăși,” a completat completul.
Instanța a remarcat că Copyright Office „a permis înregistrarea operelor realizate de autori umani care folosesc inteligența artificială.”
Dreptul de copyright conferă protecție proprietății intelectuale pentru opere originale, oferindu-le deținătorilor drepturi exclusive de reproducere, vânzare, închiriere și afișare.
Hotărârea de marți a fost fundamentată pe faptul că Thaler a menționat „Creativity Machine” ca singurul „autor” al operei „A Recent Entrance to Paradise” în cererea trimisă la Copyright Office, în 2018.
Thaler s-a trecut doar pe sine drept proprietar al picturii în acea cerere.
El a declarat pentru CNBC, într-un interviu, că Creativity Machine a creat lucrarea „pe cont propriu,” în 2012.
Mașina „a învățat progresiv, iar eu am fost părintele, practic ghidând-o,” a spus Thaler.
„De fapt, a generat [pictura] pe cont propriu în timpul procesului de mediere,” a adăugat el.
Thaler a mai spus că mașinile sale de IA sunt „senziente” și „autonome.”
Avocatul lui Thaler, Ryan Abbott, a declarat pentru CNBC: „Suntem în dezacord puternic cu decizia Curții de Apel și intenționăm să o contestăm.”
Abbott a menționat că va solicita mai întâi rejudecarea cazului în fața completului extins al Curții de Apel. Dacă acest demers eșuează, ar putea cere Curții Supreme a Statelor Unite să examineze problema.
Avocatul a precizat că acest caz reprezintă „primul refuz făcut public” de către Copyright Office „pe motivul” că o operă a fost creată de IA.
Negarea drepturilor de autor și hotărârile ulterioare ale instanțelor „aruncă o mare umbră asupra comunității creative,” a subliniat el, deoarece „nu e clar unde se trasează linia” care să delimiteze momentul în care o operă creată de AI (sau cu ajutorul acesteia) nu mai poate fi protejată de copyright.
Cu toate acestea, Abbott a spus că este „foarte mulțumit” că procesul a atras atenția publică asupra acestor chestiuni de politică generală, extrem de importante.
Disputa juridică privind IA
Copyright Office a respins inițial cererea lui Thaler în august 2019, motivând: „Nu putem înregistra această operă pentru că îi lipsește autorul uman necesar pentru a susține o cerere de copyright.”
„Conform cererii dumneavoastră, această operă a fost creată «autonom de o mașină,»” a spus instituția la acea dată.
Oficiul a citat o decizie din 1884 a Curții Supreme, care a constatat că Congresul avea dreptul să acorde protecție prin copyright unei fotografii — în cazul respectiv, un portret al scriitorului Oscar Wilde.
Ulterior, Oficiul a respins două cereri de reexaminare depuse de Thaler.
După a doua respingere, în 2022, Thaler a dat în judecată instituția la Tribunalul Districtual al SUA din Washington, D.C., cerând anularea deciziei.
Judecătoarea Beryl Howell a decis în favoarea Copyright Office, în august 2023, scriind: „Pârâții au dreptate când spun că autorul uman este o parte esențială a unei cereri valide de copyright.”
„Autorul uman reprezintă fundamentul drepturilor de copyright,” a subliniat Howell.
Thaler a făcut apoi apel la hotărârea judecătoarei Howell, adresându-se Curții de Apel din D.C.
În decizia de marți, completul a scris: „Acest caz ridică o întrebare devenită pertinentă prin progresele recente ale inteligenței artificiale: Poate o mașină non-umană să fie autor în temeiul Legii Copyright-ului din 1976?”
„Utilizarea inteligenței artificiale pentru a produce opere originale crește rapid în diverse industrii și domenii creative,” a notat instanța.
„Cine — sau ce — este «autorul» unei astfel de opere reprezintă o întrebare care implică drepturi de proprietate importante, pe care se bazează inovația și creșterea creativității.”
Hotărârea a menționat că Thaler a argumentat că cerința de autor uman a Copyright Office „este neconstituțională și nu este susținută de legislație sau jurisprudență.”
El a mai declarat că „deciziile judecătorești «din Epoca de Aur» nu pot soluționa problema actuală a faptului că operele generate de computere pot fi (sau nu) protejate de copyright,” potrivit documentelor instanței.
Dar completul a concluzionat că „autorii sunt în centrul Legii Copyright-ului” și că „instrumentele tradiționale de interpretare legislativă arată că, în sensul Legii Copyright-ului, «autor» se referă numai la ființele umane.”
Judecătorii au menționat că Copyright Office „a adoptat oficial cerința de autor uman” în 1973.
Cu șase ani înainte, instituția avertizase în raportul său anual către Congres că „pe măsură ce tehnologia computerizată evoluează și devine mai sofisticată, apar întrebări dificile privind autoratul.”
Abbott, avocatul care l-a reprezentat pe Thaler, a declarat pentru CNBC că Legea Copyright-ului „nu precizează nicăieri” nevoia de „autor uman” sau de „autor nominal.”
El a subliniat că și corporațiile pot obține drepturi de autor, la fel și autorii anonimi sau pseudonimi.
Protecția unei „picturi frumoase”
Copyright Office a transmis către CNBC că „susține corectitudinea deciziei instanței,” care a confirmat refuzul de înregistrare și a subliniat necesitatea autorului uman.
Thaler a afirmat că va continua să caute drepturi de autor pentru pictură.
„Scopul meu personal nu este să apăr sentimentul mașinilor,” a precizat el. „Mai degrabă vreau să protejez, cum să spun, opere intelectuale rămase orfane.”
„Dacă o mașină creează o pictură frumoasă, ar trebui să existe o formă de protecție,” a spus Thaler.
