Uniunea Europeană a decis să amâne aplicarea unei sancțiuni împotriva Alphabet Inc., compania-mamă a Google, acuzată de abuz de poziție dominantă pe piața de publicitate online. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Bruxelles-ul intenționa să anunțe amenda și măsurile corective pe 1 septembrie, însă îngrijorările legate de o posibilă reacție a președintelui american Donald Trump au dus la o amânare a deciziei.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Oficiali de rang înalt din Comisia Europeană, din afara echipei de concurență, s-au temut că o decizie dură luată acum ar putea provoca o reacție politică la Washington, punând în pericol progresul recent în negocierile comerciale dintre SUA și UE. Conform acelorași surse, Trump ar putea răspunde prin introducerea unor noi tarife asupra exporturilor europene, ceea ce ar afecta echilibrul fragil al relațiilor economice transatlantice.
În prezent, echipa condusă de comisarul pentru concurență Teresa Ribera lucrează la răspunsurile pentru observațiile suplimentare formulate de colegii din Comisie. Proiectul deciziei include atât o amendă, cât și un ordin de încetare a practicilor considerate abuzive. Totuși, sursele precizează că sancțiunea financiară pregătită de Bruxelles ar fi cea mai mică aplicată până acum Google într-un caz antitrust european, după amenzile însumând peste 8 miliarde de euro stabilite în timpul mandatului fostei comisare Margrethe Vestager.
Întârzierea deciziei ar putea însemna o amânare de câteva zile sau chiar săptămâni, iar conținutul final ar putea suferi modificări în urma discuțiilor în curs cu partea americană. „Investigația este în desfășurare și instituția nu poate comenta mai mult”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. La rândul său, Google a refuzat să comenteze situația.
Contextul cazului datează din 2023, când Comisia Europeană a transmis oficial că Google a abuzat de poziția dominantă pe piața de publicitate online. Bruxelles-ul a acuzat compania că și-a favorizat propria platformă de schimb publicitar în detrimentul competitorilor, consolidându-și astfel rolul central în lanțul de valoare al industriei ad tech. La acel moment, Margrethe Vestager, comisarul pentru concurență de atunci, avertiza că doar o „divizare obligatorie” a anumitor segmente din business ar putea rezolva problemele structurale de concurență.
Cazul din Europa se desfășoară în paralel cu un proces major în Statele Unite, unde Departamentul de Justiție a acuzat Google de practici anticoncurențiale similare. Autoritățile americane cer ca gigantul tehnologic să își separe serviciul Ad Manager pentru a restabili competiția pe piața de publicitate digitală. După ce instanța federală a confirmat concluziile Departamentului de Justiție, un proces privind măsurile reparatorii este programat să înceapă pe 22 septembrie.
Amânarea deciziei europene reflectă tensiunile dintre nevoia de a sancționa practicile abuzive ale companiilor Big Tech și riscul unor repercusiuni politice și economice în relația cu Washingtonul. În timp ce Comisia Europeană încearcă să găsească un echilibru între fermitate și diplomație, cazul Google rămâne un test pentru politica de concurență a Uniunii, dar și pentru stabilitatea dialogului comercial transatlantic.
