România va achiziționa, prin programul european SAFE (Security Action for Europe), un pachet amplu de sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă, capabilități anti-drone (C-UAS) și anti-proiectile (C-RAM), alături de drone kamikaze, muniție specializată și sisteme de supraveghere aeriană.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Valoarea cumulată a achizițiilor depășește 1,2 miliarde de euro, potrivit listei publicate de Guvern, analizată de TechRider.ro. Investițiile vizează în principal protecția împotriva amenințărilor aeriene moderne (drone, muniții autonome, rachete de joasă altitudine), amenințări care au devenit tot mai frecvente în conflictele armate recente.
Sisteme Skynex, nucleul apărării anti-drone terestre
Cea mai importantă componentă a pachetului este reprezentată de șapte sisteme Skynex, sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă, dislocabile, cu capabilități C-UAS și C-RAM, pentru care România va plăti 476 de milioane de euro.
Skynex este un sistem dezvoltat de grupul german Rheinmetall, prin divizia Oerlikon, și este conceput pentru a neutraliza drone, muniții de tip loitering („kamikaze”), rachete sau proiectile de artilerie. Sistemul integrează tunuri automate de 35 mm, radar tridimensional și un centru digital de comandă și control, fiind capabil să funcționeze autonom sau integrat într-o rețea mai largă de apărare aeriană.
Un element-cheie îl reprezintă utilizarea muniției programabile de tip AHEAD, care eliberează un nor de sub-proiectile în proximitatea țintei, crescând semnificativ eficiența împotriva dronelor de mici dimensiuni.
Protecțe mobilă prin sistemele Skyranger
Pe lângă Skynex, România va achiziționa două sisteme V-SHORAD Skyranger, cu o valoare totală de 330 de milioane de euro.
Skyranger este o soluție de apărare aeriană montată pe platformă mobilă, destinată protecției unităților aflate în mișcare sau a infrastructurii critice. Sistemul combină tunul de 35 mm cu senzori radar și electro-optici, permițând detectarea și angajarea rapidă a dronelor și a altor ținte aeriene de joasă altitudine.
Acest tip de sistem este considerat esențial în contextul actual, în care dronele sunt folosite frecvent pentru recunoaștere sau atacuri rapide asupra forțelor din teren.
Sisteme Millennium pentru apărarea antiaeriană navală
Pentru componenta navală, România va achiziționa două sisteme Millennium, sisteme navale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă și capabilități anti-drone, în valoare de 36 de milioane de euro.
Sistemele Millennium, dezvoltate tot de Rheinmetall/Oerlikon, folosesc tunuri de 35 mm și muniție programabilă pentru protecția navelor împotriva dronelor, rachetelor antinavă sau altor amenințări aeriene rapide. Acestea pot fi integrate pe nave militare fără modificări structurale majore.
Aproape jumătate de miliard de euro pentru muniție
O componentă semnificativă a bugetului este alocată muniției, iar România va cumpăra:
- Muniție de 35 mm prin NSPA (87.000 de lovituri), în valoare de 23,1 milioane de euro;
- Muniție de 35 mm – CRAM – Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD – (400.000 de lovituri), pentru 393,2 milioane de euro.
Aceste cantități reflectă importanța stocurilor de muniție în funcționarea eficientă a sistemelor anti-drone, în special în scenarii de atac repetat.
Sisteme cu muniție loitering
Separat, lista achizițiilor include și „70 de sisteme de lovire cu muniție loitering”, cunoscute mai larg drept drone „kamikaze”, pentru care România va aloca 147 de milioane de euro.
Aceste sisteme reprezintă o categorie distinctă de armament, situată între drone și rachete: platforme aeriene fără pilot care pot patrula o zonă pentru o perioadă de timp și pot ataca o țintă imediat ce aceasta este identificată. Dronele kamikaze sunt apreciate pentru costurile relativ reduse, precizia ridicată și capacitatea de reacție rapidă.
Autoritățile nu au anunțat deocamdată modelele sau furnizorii exacți, însă în rândul furnizorilor occidentali există mai multe soluții consacrate, utilizate deja în conflicte recente.
Drone de supraveghere mini-UAS
În completarea capabilităților de luptă, România va achiziționa 56 de sisteme mini-UAS pentru supraveghere și culegere de informații, dintre care 22 sunt deja contractate, pentru un total de 45,7 milioane de euro.
Aceste drone sunt destinate misiunilor de recunoaștere, monitorizare și sprijin informațional pentru forțele terestre, fiind considerate un element esențial al câmpului de luptă modern.
4,2 miliarde de euro pentru vehicule militare
România pregătește, tot prin mecanismul european SAFE, un program amplu de achiziții de vehicule militare, cu o valoare estimată de peste 4,2 miliarde de euro. Finanțarea este asigurată prin împrumuturi acordate statelor membre UE, cu costuri reduse, perioade de grație și maturități pe termen lung.
Pachetul de achiziții include mii de vehicule destinate forțelor terestre, de la mașini de luptă pentru infanterie și transportoare blindate pentru personal, până la platforme logistice multifuncționale.
Una dintre componentele centrale ale programului este achiziția a 139 de transportoare blindate 8×8 Piranha V, pentru care este prevăzut un buget de peste 761 de milioane de euro. Vehiculele sunt produse în România, în cadrul parteneriatului strategic demarat în 2019 între General Dynamics European Land Systems și Uzina Mecanică București.
În paralel, Comisia Europeană a aprobat achiziția a 1.370 de vehicule din categoria platformelor multifuncționale de transport și logistică pe roți, cu o valoare cumulată de peste 471 de milioane de euro, destinate sprijinirii mobilității și logisticii militare.
Cea mai costisitoare achiziție din acest pachet o reprezintă 298 de mașini de luptă pentru infanterie (MLI), evaluate la 2,98 miliarde de euro. Pentru acest contract concurează mai mulți producători internaționali, printre care Hanwha (Redback), Rheinmetall (KF41 Lynx), BAE Systems (CV90) și General Dynamics European Land Systems (ASCOD 2).
Condițiile programului prevăd ca viitorul furnizor să deruleze o parte semnificativă a activităților de producție, integrare și mentenanță în România, prin colaborarea cu companii din industria națională de apărare.
Context
România a primit a doua cea mai mare alocare financiară din cadrul programului SAFE, după Polonia, peste 16,6 miliarde euro, bani care vor fi folosiți pentru modernizarea Armatei Române și a infrastructurii aferente.
„Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naţionale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziţii în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziţii individuale ale statului român”, a subliniat Ministrul Apărării, Radu Miruţă.
Prin acest program, Uniunea Europeană a creat un instrument financiar nou, garantat din fonduri comunitare, menit să sprijine statele membre interesate să investească în industria de apărare. SAFE se concentrează pe achiziții publice comune, prioritizând atât capabilitățile militare esențiale, cât și infrastructura de uz dual.
La nivelul UE, fondurile disponibile prin SAFE se ridică la 150 miliarde euro, destinate finanțării de investiții urgente și de amploare în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB). Obiectivul este creșterea capacității de producție a statelor membre și eliminarea lacunelor în materie de capabilități, consolidând astfel nivelul general de pregătire pentru apărare al Uniunii Europene.
Programul SAFE va fi activ între 2026 și 2030 și prevede împrumuturi cu maturitate de până la 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani, cu dobânzi reduse, de maximum 3%. România va începe rambursarea acestor credite abia în 2035, pe o perioadă de 30 de ani.
