Deși inteligența artificială începe să fie utilizată tot mai frecvent de angajați la nivel individual, iar clienții B2B cer rapiditate comparabilă cu marile platforme de e-commerce, infrastructura digitală a multor companii românești a rămas blocată la nivelul anilor 2000, se arată în studiul „Arhitectura AI pentru B2B în 2026”, realizat de casa de software OPTI.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Analiza arată un decalaj tot mai evident între așteptările pieței și realitatea din interiorul firmelor. În timp ce comenzile, solicitările și discuțiile cu clienții se mută pe canale moderne, de la e-mail și platforme online până la WhatsApp, procesele interne sunt gestionate prin sisteme ERP învechite, greu de integrat și populate cu baze de date criptice, construite în urmă cu unul sau două decenii.
Structuri de date imposibil de înțeles pentru un sistem de AI generic
În multe cazuri, produsele sunt descrise prin prescurtări greu de descifrat chiar și pentru angajații cu experiență, precum „Rob. buc. cr.”, iar noii veniți au nevoie de luni întregi pentru a se adapta. Potrivit studiului, rotația de personal în aceste domenii ajunge la 20–30%, ceea ce amplifică problemele de eficiență. În același timp, aceste structuri de date sunt practic imposibil de înțeles pentru un sistem de inteligență artificială generic.
Un alt fenomen identificat de cercetare este ceea ce autorii numesc „economia WhatsApp”. România se află printre țările europene cu cea mai mare rată de utilizare a aplicației, inclusiv în relațiile de afaceri. În practică, acest lucru înseamnă comenzi transmise sub formă de poze de pe șantier, liste scrise de mână sau mesaje vocale, care trebuie apoi transcrise manual în alte sisteme pentru facturare și livrare. Procesul generează erori, întârzieri și costuri ascunse.
România se află printre țările europene cu cea mai mare rată de utilizare a WhatsApp
Datele citate în studiu arată și o adopție tehnologică dezechilibrată. Doar 22% dintre IMM-urile din România folosesc un sistem ERP, iar majoritatea acestora sunt izolate de alte aplicații. În paralel, rata de adopție a inteligenței artificiale este estimată la 15%, sub nivelul altor țări din regiune, precum Ungaria (27,9%) sau Franța (40,9%). Potențialul există, dar este frânat de infrastructura digitală depășită.
„Lanțul B2B se așteaptă la viteza din e-commerce-ul mare, dar sistemele interne nu pot livra. Datele nu comunică între ele, iar angajații lucrează permanent în trei sau patru aplicații diferite”, explică dr. Marian Călborean, managing partner OPTI Software. Potrivit acestuia, soluția realistă nu este înlocuirea completă a sistemelor existente, ci „augmentarea” lor cu tehnologii AI compatibile cu reglementările actuale.
Principalele temeri ale companiilor
Studiul identifică trei mari oportunități care determină interesul companiilor pentru AI în 2026. Prima este transformarea ERP-ului într-un motor de vânzări, capabil să genereze recomandări pe baza istoricului de tranzacții. A doua vizează automatizarea preluării comenzilor din surse diverse, imagini, documente PDF, mesaje vocale sau WhatsApp, tehnologiile actuale pentru limba română având o acuratețe de peste 90%. A treia oportunitate este auto-corecția și prognoza stocurilor, prin sisteme care învață din comportamentul clienților și se adaptează continuu.
În același timp, raportul analizează și principalele temeri ale companiilor. Printre acestea se numără dificultățile de căutare într-un mediu cu jargon tehnic și coduri de produs stricte, riscul de „halucinații” AI care ar putea afecta date sensibile, precum și cerințele de securitate impuse de directive precum NIS2 și GDPR. Soluțiile propuse se bazează pe arhitecturi hibride, care combină bazele de date clasice cu sisteme AI, păstrând controlul asupra informațiilor critice.
Interesant este că datele internaționale citate în studiu contrazic temerile legate de impactul AI asupra locurilor de muncă. Un raport OECD publicat la începutul lunii noiembrie arată că, în majoritatea țărilor analizate, adoptarea AI a crescut cererea de competențe avansate, iar 83% dintre IMM-uri declară că implementarea inteligenței artificiale nu le-a redus nevoia de personal.
„În unele cazuri, angajații sunt cei care aduc AI-ul în companii, nu invers”, spune dr. Călborean.
