România ar trebui să aibă un vicepremier responsabil cu transformarea digitală, iar în subordinea acestuia să se afle un Chief Information Officer (CIO) al Guvernului cu rang de secretar de stat și cabinet propriu, dar și o versiune mai agilă de Autoritate pentru Digitalizarea României, potrivit experților de la echipa Digital Nation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Organizația estoniană a elaborat un raport, la inițiativa think tank-ului Edge Institute, prin care arată cum poate fi transformată digital România, stat care în momentul de față a primit o notă de 3,1 din 10 la capitolul digitalizare de la specialiștii din Tallin.
Raportul, lansat la București de Siim Sikkut, managing partner, și Taavi Linnamae, partner, arată că sunt necesare, în acest proces, patru niveluri de guvernanță: leadership politic, coordonare strategică, un mecanism de aliniere și o agenție de implementare. Sikkut a condus departamentul de politică digitală și livrare din cadrul Guvernului Estoniei, una dintre cele mai digitalizate țări din lume, timp de 10 ani, ultima funcție ocupată fiind cea de CIO al Guvernului.
Leadership-ul politic ar fi asigurat, potrivit consultanților estonieni, în România de un vicepremier dedicat, iar partea de coordonare strategică i-ar reveni CIO-ului de la Guvern.
Mecanismul de aliniere ar fi un Consiliu Digital, format din diverși reprezentanți ai instituțiilor și experți. Agenția de implementare ar putea fi actuala Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), dar într-o versiune îmbunătățită, mai agilă și mult mai focusată pe obiectivele de digitalizare, un fel de „ADR 2.0”.
Deficiențe în guvernanța digitală
Potrivit lui Taavi Linnamae, în România leadership-ul digital este fragmentat, nu există o strategie națională unificată pentru digitalizare, iar autoritatea de coordonare, ADR, are o capacitate limitată de coordonare.
„România stă bine la adoptarea legislației digitale, dar mai slab în asigurarea punerii în aplicare a acesteia. Legile primare stabilesc cadrul juridic, însă legislația secundară – norme și proceduri detaliate – ajunge adesea cu întârziere sau în mod inconsecvent, încetinind punerea în aplicare în lumea reală”, a declarat Linnamae. „Multe elemente fundamentale și principii sunt stabilite în legislație (interoperabilitate, eID etc.), dar nu sunt puse în aplicare sau respectate în viața reală”, a adăugat el.
Siim Sikkut a subliniat, la eveniment, că guvernanța este foarte importantă, deoarece nu contează cât de multe idei bune ai dacă nu reușești să le implementezi și să livrezi rezultate.
Raportul complet al consultanților estonieni poate fi descărcat de pe site-ul Edge Institute.
Potrivit lui Robert Berza, director executiv al Edge Institute, raportul a fost trimis către Guvern, administrația prezidențială, diverse ministere, instituții precum ANAF, dar și la membri ai Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților.
În urmă cu câteva luni, think tank-ul, alături de alte organizații, a lansat un apel public pentru transformarea digitală a României, cu accent pe guvernanță și pe nevoia unei organigrame coerente.
