Marcat de alegerile europene şi apoi de alegerile legislative, anul 2024 în Franţa a fost propice pentru tentative de interferenţă: 25 de operaţiuni digitale conduse de actori străini, între care grupul rus Storm-1516, au fost detectate în această perioadă, potrivit serviciului Viginum, responsabil cu combaterea acestor tentative de destabilizare, relatează AFP, citată de News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„În cele două scrutinuri, am identificat în total 25 de tentative de interferenţe digitale străine”, a declarat pentru AFP un responsabil al acestui organism afiliat Secretariatului General al Apărării şi Securităţii Naţionale, sub tutela guvernului.
Această recrudescenţă a fost atribuită unor „moduri de operare persistente”, adică „actorilor răuvoitori” deja identificaţi, în special grupul rus „Storm-1516”.
Această reţea a profitat, printre altele, de alegerile legislative anticipate pentru a crea „un site fals de campanie care uzurpa complet identitatea vizuală” a coaliţiei prezidenţiale Ensemble (coaliţia care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron – n.r.) şi promitea alegătorilor o „primă Macron” de 100 de euro în schimbul votului lor. Această „manevră informaţională” a fost detaliată într-un raport recent al Viginum.
O altă încercare făcută publică se referă la Raphaël Glucksmann, cap de listă al formaţiubii PS-Place publique la alegerile europene. Acesta anunţase cu mai puţin de două luni înainte de scrutin că era ţinta unei operaţiuni „provenind de la conturi pro-chineze” care îl acuza că ar fi „calul Troian al americanilor – în special al CIA în Europa”.
Aceste interferenţe repetate sunt, potrivit responsabilului Viginum, semnul unei „intenţii, care se desfăşoară pe termen lung, de a submina coeziunea, de a discredita instituţiile şi de a modifica percepţiile asupra modelului democratic”, cu atât mai mult în perioada electorală, când „este suficient să arunci puţin gaz pe foc pe un subiect deja polarizant”.
Fenomenul a fost observat recent şi în jurul mobilizării din 10 septembrie, care a luat naştere pe reţelele sociale franceze, dar care a făcut obiectul unor „preluări oportuniste” de către anumiţi actori pro-ruşi şi pro-iranieni, potrivit unei alte surse guvernamentale, care vede în acest lucru „o manevră coordonată de interferenţă digitală străină”.
