Serialul Netflix Stranger Things a captivat publicul timp de cinci sezoane, după ce a urmărit aventurile unui grup de adolescenți și ale părinților lor în orașul fictiv Hawkins, Indiana, unde monștri dintr-un alt univers, eliberați de experimente secrete ale unui laborator guvernamental, provoacă haos.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Nu vă faceți griji însă. Demogorgonii, monștrii din umbră și copiii cu abilități psihokinetice sunt creații fictive. Însă conceptul de „univers paralel”, central în poveste, se bazează pe teorii științifice reale, dezbătute intens de fizicieni în ultimele șapte decenii, informează Nature.
Interpretarea „multor lumi”
Deși Stranger Things este un fantasy, serialul face trimitere la concepte reale din fizică. Electromagnetismul explică busolele defecte sau magneții care cad singuri de pe frigider. În sezonul trei, personajele salvează lumea folosind constanta lui Planck pentru a închide poarta către Upside Down, chiar dacă valoarea utilizată este cea din 2014, nu cea din anii ’80, când se desfășoară acțiunea.
Cel mai evident fenomen fizic menționat este „interpretarea multor lumi” a mecanicii cuantice. Inspirat de Hugh Everett, fizician american din anii ’50, acest concept încearcă să explice problema măsurării… cum un sistem cuantic pare să existe simultan în două stări, de exemplu, un electron în două locuri, până la momentul observației.
Interpretarea clasică susține că electronul există într-o stare ambiguă până când este măsurat. Everett propunea o alternativă spectaculoasă. Anume că electronul există cu adevărat în ambele stări simultan, iar universul se ramifică, fiecare posibilitate creând un alt univers. Astfel, toate particulele din lume generează un număr infinit de universuri.
Teorie controversată
Pentru unii fizicieni, ideea pare exagerată, deoarece, dacă universurile nu interacționează, teoria nu poate fi verificată sau infirmată, spune Jorge Pullin, fizician teoretic la Louisiana State University.
Alții, precum Sean Carroll de la Johns Hopkins, consideră că interpretarea multor lumi este cea mai elegantă explicație pentru mecanica cuantică. „Mulți cred că e cea mai simplă versiune și se potrivește tuturor datelor”, spune Carroll. Într-un sondaj realizat de Nature, aceasta este a treia cea mai populară explicație printre fizicieni.
Upside Down rămâne ficțiune
Fizica reală nu susține existența unui univers precum Upside Down, cu monștri fără față și fulgere roșii. Majoritatea universurilor alternative ar arăta aproape identic cu al nostru, cu aceleași legi ale fizicii și aceiași oameni, spune Carroll.
Porțile prin care personajele din Stranger Things trec în alt univers, precum copaci, lacuri sau pereți de școală, nu ar fi posibile în realitate. „Este imposibil ca un eveniment dintr-o lume să afecteze alta, cu atât mai puțin ca un om să treacă între ele”, adaugă Carroll.
Unii cercetători sugerează că universurile ar putea interacționa la nivel cuantic. David Deutsch, de la Oxford, susține că puterea unui computer cuantic vine tocmai din efectuarea calculului în paralel în mai multe universuri. Dar acest lucru funcționează doar pentru electroni sau alte sisteme cuantice, nu pentru monștri gigantici.
Fascinația culturii pop
Chiar dacă Stranger Things nu respectă manualul de fizică teoretică, serialul, alături de filme și alte serii despre universuri paralele (Doctor Strange in the Multiverse of Madness, Spider-Man: Into the Spider-Verse, Sliding Doors, Dark Matter), stimulează imaginația și speculația.
Cultura pop folosește universurile paralele pentru a explora vieți alternative și efecte dramatice, iar această libertate creativă nu ar fi posibilă fără o flexibilitate a legilor fizicii, declară Pullin: „Dacă am respecta exact teoriile, nu ar mai fi o poveste atât de interesantă”.
