Roboții de luptă ai Ucrainei, folosiți pentru transportul de provizii, evacuarea răniților și atacarea pozițiilor rusești, întâmpină dificultăți din cauza conexiunilor lente furnizate de rețeaua de sateliți Starlink. Lățimea de bandă limitată împiedică funcționarea optimă a acestor vehicule autonome, esențiale pentru un front tot mai tehnologizat, informează Space.com.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Fiecare robot terestru fără pilot (UGV) este echipat cu un terminal Starlink care abia atinge 10 megabiți pe secundă, o viteză insuficientă pentru a transmite imagini video clare în timp real. Rezultatul? Roboții se mișcă încet, iar operatorii riscă să-i piardă din control.
„Dacă vrei să conduci rapid un robot, ai nevoie de o rată de cel puțin 30 de cadre pe secundă. Cu doar zece, există un risc uriaș să ajungi într-un câmp minat sau într-un obstacol”, a explicat Vadym Burukin, CEO al start-up-ului ucrainean de drone Huless.
Starlink, indispensabil dar limitat
Rețeaua Starlink, operată de SpaceX, s-a dovedit vitală pentru armata ucraineană încă din primele zile ale invaziei. Terminalele sale mențin comunicarea între unități, coordonează drone FPV și roboți marini, ceea ce extide raza de acțiune dincolo de legăturile radio convenționale. Cu peste 200.000 de terminale active, Ucraina este cel mai mare utilizator Starlink din Europa.
Totuși, această densitate ridicată de echipamente afectează performanța rețelei. Pe front, roboții nu pot depăși viteze de 10 kilometri pe oră, ceea ce înseamnă că le ia aproape două ore să traverseze zona „gri” dintre tranșee, de circa 20 de kilometri. În acest timp, sunt expuși atacurilor dronelor kamikaze rusești.
„Pentru vehiculele fără pilot, această viteză e mult prea mică. Ideal ar fi să ajungem la 20 de kilometri pe oră”, spune antreprenorul Andriy Dovbenko, director al rețelei Ukrainian Tech Exchange.
Inovații de urgență
Pe lângă lățimea de bandă insuficientă, semnalul Starlink este afectat de vibrațiile roboților, vremea nefavorabilă și vegetația densă. În fața acestor obstacole, inginerii ucraineni sunt nevoiți să dezvoltă soluții alternative.
O echipă condusă de Burukin testează drone ancorate la sol prin cabluri, care se ridică până la 150 de metri altitudine și transportă repetoare de semnal radio. Această tehnologie extinde raza de comunicație de la câțiva kilometri la peste 40, iar pentru dronele aeriene chiar până la 80 de kilometri.
Cursa pentru autonomie totală
Chiar dacă Starlink rămâne indispensabil, experții recunosc că sistemul nu a fost conceput pentru uz militar. „Are limite clare. Ar fi bine să avem alternative, dar e aproape imposibil să producem ceva similar la scară mare”, admite Dovbenko.
Pe termen mediu, Ucraina mizează pe dezvoltarea sistemelor autonome bazate pe inteligență artificială. Acestea ar permite roboților de război să funcționeze fără control uman în timp real, ceea ce ar elimina dependența de conexiunile satelitare vulnerabile.
