Propunerea privind limitarea accesului minorilor la rețelele de socializare este dificil de aplicat din punct de vedere tehnic și ar genera riscuri semnificative pentru protecția datelor personale, avertizează Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), în exclusivitate pentru TechRider.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
El susține că soluția ar trebui să vină din zona educației media și a reglementării algoritmilor platformelor, nu din impunerea unor interdicții naționale.
- Context: Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a cerut sâmbătă parlamentarilor inițierea unui cadru legislativ care să limiteze accesul copiilor și adolescenților la rețelele de socializare, argumentând că aceste platforme reprezintă un risc ridicat pentru sănătatea mintală a minorilor. Propunerea sa a fost respinsă de către Ministrul de Interne, care a afirmat că o astfel de măsură nu ar face „decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă”.
Identificarea vârstei aduce riscuri pentru viața privată
Reprezentantul ApTI a atras atenția că problema identificării vârstei pe internet rămâne nerezolvată la nivel tehnic. „Nu avem la ora actuală un sistem care poate în același timp să protejeze datele personale și să permită o identificare a minorilor pe internet”, a explicat Manolea, care a subliniat că orice mecanism de verificare a vârstei ar presupune, în realitate, „identificarea tuturor pe internet sau, cel puțin, o estimare a vârstei tuturor, pentru că trebuie să faci distincția între un adult și un copil”.
„Nu se poate aplica din punct de vedere tehnic. (…) Efectele indirecte și riscurile sunt mult mai mari”
Din această perspectivă, asociația consideră că inițiativa este una care „poate sună bine pentru niște persoane care nu au competențe suficiente legate de zona digitală”, însă care nu poate fi pusă în practică fără efecte secundare serioase. „Realitatea este că nu se poate aplica din punct de vedere tehnic, astfel încât chiar să rezulte acest lucru, iar efectele indirecte și riscurile sunt mult mai mari”, a explicat el.
Educație media, nu interdicții
În locul unei interdicții, menționează Bogdan Manolea, reprezentanții statului ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unei politici publice coerente de educație media și gândire critică, implementată la nivel național. În prezent există doar „inițiative a unor organizații nonguvernamentale”, fără o strategie asumată de stat, a evidențiat șeful ApTI.
O astfel de abordare ar avea beneficii pe termen lung, inclusiv în situația în care ar exista o limită de vârstă formală pentru accesul pe rețelele sociale.
„Gândiți-vă că și dacă ar fi impusă o limită de vârstă – să zicem 15-16 ani –, după aceea, acea persoană tot va ajunge pe rețelele sociale. (…) Cum va fi pregătit (minorul) pentru rețeaua socială respectivă (…) dacă, de fapt, el n-a văzut-o niciodată și nu știe ce înseamnă algoritmul și cum funcționează?”, a atras atenția Manolea.
Algoritmii, cauza de fond
Organizația consideră că discuția ar trebui mutată spre cauzele reale care generează îngrijorări legate de impactul rețelelor sociale asupra copiilor. „Dacă ne uitam la problema de fond, vedem că de obicei ele sunt legate de algoritmii din social media”, care pot contribui la „alienarea sau la limitarea mentală a copiilor” sau la petrecerea unui timp online „fără niciun scop”. Aceste efecte nu îi vizează doar pe minori, ci și pe adulți, motiv pentru care soluțiile ar trebui căutate în zona „riscurilor sistemice”, așa cum sunt ele prevăzute în legislația europeană, inclusiv în Digital Services Act (DSA), argumentează liderul ApTI.
„Orice măsură de cenzură o să fie privită cu repulsie”
În plus, el avertizează că o eventuală interdicție ar putea genera reacții negative puternice în rândul tinerilor. „Orice măsură de cenzură – chit că domnul Arafat zice că nu e cenzură – o să fie privită cu repulsie de către orice persoană”, mai ales în contextul unui nivel scăzut de încredere al generației Z în instituțiile statului. În loc să stimuleze accesul responsabil la informație, astfel de măsuri ar putea avea efectul opus, alimentând respingerea autorităților.
Internetul nu poate fi reglementat prin bariere naționale
Totodată, Bogdan Manolea subliniază că internetul nu poate fi reglementat eficient prin bariere strict naționale: „Nu poți să pui o astfel de barieră pe niște limite strict naționale. E o problemă globală, europeană. În niciun caz nu poate fi limitată doar la teritoriul României”.
În ceea ce privește educația media, accentul ar trebui pus pe „receptarea critică a informației, indiferent de canalul primit”, fie că este vorba de conținut online, TV, radio sau materiale generate cu inteligență artificială.
Această abordare ar ajuta nu doar în relația cu rețelele sociale, ci și în combaterea fenomenelor precum „brain rot”, dezinformarea sau dificultatea de a evalua conținutul generat de AI, a mai explicat președintele ApTI.
Lipsa voinței politice, principalul obstacol
În opinia sa, principalul obstacol în implementarea unei astfel de strategii rămâne lipsa voinței politice de a „stabili o politică publică foarte evidentă de la nivelul guvernamental superior, adică la Ministerul Educației”.
În sprijinul acestor argumente, Bogdan Manolea a invocat și un studiu recent al ApTI privind comportamentul algoritmilor în timpul campaniei electorale din 2024. În cadrul cercetării, a fost analizat inclusiv un cont declarat ca aparținând unui minor de 16 ani: „(…) TikTok, de exemplu, după 2 săptămâni afișa 80% materiale politice, în condițiile în care el (minorul – n.red.) declarase că nu vrea să urmărească conținut politic”.
Acest exemplu ridică semne de întrebare legate de modul în care platformele digitale respectă, în practică, obligațiile de protecție a minorilor. „Este o altă problemă pe care cred că trebuie să ne punem raportat direct la în mâinile cui lăsăm această verificare a minorilor și ce conținut o sa vadă aceștia, dacă acum nu se respectă”, a conchis președintele APTI, care a subliniat necesitatea unei dezbateri mai ample despre responsabilitatea rețelelor de socializare și despre eficiența mecanismelor de verificare existente.
Context
Ceea ce a început ca un experiment radical în Australia s-a transformat, la începutul acestui an, într-o undă de șoc care traversează întreaga lume. Într-o ofensivă legislativă fără precedent, tot mai multe țări discută impunerea unor praguri de vârstă stricte, în încercarea de a recupera controlul asupra atenției și dezvoltării cognitive a noii generații
Astfel, țări precum Marea Britanie, Franța, Spania, Italia, Grecia sau Germania iau în considerare restricții privind rețelele sociale pentru copii.
Citește și: Platforma Snapchat a blocat 415.000 de utilizatori minori în Australia în doar două luni
